D - RISE an 4

RISE an 4

Postati aici topic-urile ptr RISE an 4

1. SOCIOLOGIA RELAÞIILOR INTERNAÞIONALE
(Prof. univ. dr. Florian Tãnãsescu)

2. GEOPOLITICA
(Lector univ. drd. Dragoº Frãsineanu)

3. EUROPA CONTEMPORANÃ
(Lector univ. dr. Ludmila Rotari)

4. DOCTRINE POLITICE CONTEMPORANE
(Prof. univ. dr. Vasile-Mihai Ozunu)

5. DREPT DIPLOMATIC ªI CONSULAR
(Lector univ. dr. Dan Nãstase)

6. INTEGRARE ECONOMICÃ EUROPEANÃ
(Lector univ. dr. Andrei Mocearov)

7. DREPT EUROPEAN AL DREPTURILOR OMULUI
(Prof. univ. dr. Ionel Olteanu)

8. POLITICI EUROPENE ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR
(Lector univ. dr. Florin Fãiniºi)

DISCIPLINE OPÞIONALE

9. MARKETING INTERNAÞIONAL
(Conf. univ. dr. Viorica Jelev)

10. POLITICI DE CREșTERE LOCALÃ ªI REGIONALÃ
(Lector univ. dr. Florin Fãiniºi)

11. Lb ENGLEZA

12. Lb FRANCEZA

_________________
D - RISE an 4 D - RISE an 4

RISE anul 3, ID

Ultima modificare efectuata de catre wizzard la 22/03/2007 08:43, modificat de 1 data in total

TRUE/FALSE
1. Fie douã tãri: Una dintre consecinte este cresterea pretului
intern (vãzut de firmele si consumatorii Gazdei)-A
2. Fie douã tãri. Una dintre consecinte este scãderea pretului
intern (vãzut de firmele si consumatorii Gazdei)-F
3. Fie douã tãri. Una dintre consecinte este scãderea importurilor-A
4. Fie douã tãri: Una dintre consecinte este cresterea importurilor-F
5. Fie douã tãri: Una dintre consecinte este scãderea pretului de
frontierã (pretul vãzut de Partener)-A
6. Fie douã tãri. Una dintre consecinte este cresterea pretului de
frontierã (pretul vãzut de Partener)-F
7. Fie douã tãri:. Impactul global al tarifului, adicã câstigurile si
pierderile însumate ale Gazdei si Partenerului, este negative-A
8. Fie douã tãri: Impactul global al tarifului, adicã câstigurile si
pierderile însumate ale Gazdei si Partenerului, este ambiguu-F
9. Fie douã tãri: Impactul global al tarifului, adicã câstigurile si
pierderile însumate ale Gazdei si Partenerului, este pozitiv-F
10. Fie douã tãri: Impactul net al tarifului asupra Gazdei este
pozitiv.-F
11. Fie douã tãri: Impactul net al tarifului asupra Gazdei este
negativ.-F
12. Fie douã tãri: Impactul net al tarifului asupra Gazdei este
ambiguu.-A
13. Fie douã tãri: Impactul net al tarifului asupra Partenerului este
Negative-A
14. Fie douã tãri: Impactul net al tarifului asupra Prietenului este
Pozitiv-F
15. Fie douã tãri: Impactul net al tarifului asupra Soțului este
Ambiguu-F
16. Fie trei tãri: În acest caz, pretul intern (vãzut de firmele si consumatorii
Gazdei) scade-A
17. Fie trei tãri: În acest caz, pretul intern (vãzut de firmele si consumatorii
Gazdei) creste-F
18. Fie trei tãri: Tertului. În acest caz, importurile Gazdei cresc-A
19. Fie trei tãri: În acest caz, importurile Gazdei scad-F
20. Fie trei tãri: În acest caz, pretul de frontierã al Partenerului creste-A
21. Fie trei tãri: În acest caz, pretul de frontierã al Iubitului scade-F
22. Fie trei tãri: În acest caz, pretul de frontierã al Tertului scade-A
23. Fie trei tãri: În acest caz, pretul de frontierã al Tertului creste-F
24. Fie trei tãri:. În acest caz, exporturile Partenerului scad-F
25. Fie trei tãri: În acest caz, exporturile Partenerului cresc-A
26. Fie trei tãri: În acest caz, exporturile Tertului cresc-F
27. Fie trei tãri: În acest caz, exporturile Tertului scad-A
28. Fie trei tãri: Impactul net asupra Gazdei este pozitiv-F
29. Fie trei tãri: Impactul net asupra Gazdei este negative-F
30. Fie trei tãri: Impactul net asupra Gazdei este ambiguu-A
31. Fie trei tãri: Impactul net asupra Partenerului este pozitiv-A
32. Fie trei tãri: Tertului. Impactul net asupra Partenerului este negativ-F
33. Fie trei tãri: Impactul net asupra Partenerului este ambiguu-F
34. Fie trei tãri: Impactul net asupra Tertului este pozitiv-F
35. Fie trei tãri: Tertului. Impactul net asupra Tertului este negativ-A
36. Fie trei tãri. Impactul net asupra Tertului este ambiguu-F
37. Conform legii …se manifestã pe termen mediu-A
38. Conform legii ……se manifestã pe termen lung-F
39. Conform legii….., are efecte atât pe termen mediu, cât si pe termen
lung.-F
40. Formarea de capital indusã, ca urmare a integrãrii europene, înceteazã în momentul în care câstigul din investitia într-o unitate suplimentarã de capital egaleazã costul investitiei-A.
41. Formarea de capital fizic indusã, ca urmare a integrãrii europene, înceteazã în timpul în care câstigul din investitia într-o unitate suplimentarã de muncã egaleazã costul investitiei-F.
42. Formarea de capital fizic indusã, ca urmare a integrãrii europene, înceteazã în momentul în care câstigul din investitia într-o unitate suplimentarã de capital egaleazã costul muncii.-A
43. Efectele cresterii pe termen lung, ca urmare a integrãrii europene, se referã la rata de acumulare a capitalului de cunoastere.-A
44. Efectele cresterii pe termen lung, ca urmare a integrãrii europene, se referã la rata de acumulare a capitalului fizic-F
45. Integrarea economicã europeanã realizează crestere economicã în aparte prin efectele asupra investitiilor în capital uman, fizic si tehnologic-A
46. Economiile de scarã si costurile legate de comert genereazã forte care încurajeazã concentrarea geograficã a activitãtii economice-A
47. Acumularea de capital de cunoastere ca urmare a integrãrii europene genereazã forte care încurajeazã concentrarea geograficã a activitãtii economice -F
48. Acumularea de capital fizic, uman si tehnologic, ca urmare a integrãrii europene, genereazã forte care încurajeazã concentrarea geograficã a activitãtii economice-F
49. Acumularea de capital uman, ca urmare a integrãrii europene, genereazã forte care încurajeazã concentrarea geograficã a activitãtii economice-F
50. Acumularea de capital fizic, ca urmare a integrãrii europene, genereazã forte care încurajeazã concentrarea geograficã a activitãtii economice-F
51. Conform teoriei avantajului comparativ al lui David Ricardo, libera circulatie a produselor între natiuni conduce la o mai bunã specializare a factorilor în fiecare natiune-A
52. Conform teoriei avantajului comparativ al lui David Ricardo, libera circulaþie a produselor între natiuni conduce la o concentrare geograficã a activitãtii economice-F
53. Politica regionalã în UE s-a construit pe baza conceptului de coeziune economicã si socialã-A
54. Politica regionalã în UE s-a construit pe baza conceptului de parteneriat public-privat-F
55. Politica regionalã în UE s-a construit pe baza conceptului de delocalizare
Industrialã-F
56. Europa este voinic centralizatã din punct de vedere al activitãtii economice-A
57. Europa este slab centralizatã din punct de vedere al actiitãtii economice-F
58. Pietele financiare în UE trebuie sã fie reglementate si supervizate din cauza instabilitãtii si a altor esecuri de piatã-A
59. Pietele financiare în UE trebuie sã fie reglementate si supervizate din cauza inflatiei si diversitãtii instrumentelor financiare-F
60. Adoptarea euro nu a condus la o restructurare profundã a industriei bancare datoritã costurilor mari pe care le implicã schimbarea bãncii de cãtre clienþi si asimetria informationalã-A
61. Adoptarea euro nu a condus la o restructurare profundã a industriei bancare datoritã riscului cursului de schimb si asimetriei informationale-F
62. Eurosistemul controleazã EONIA (dobânda pe termen foarte scurt) prin stabilirea a douã praguri/plafoane-A
63. Eurosistemul controleazã EONIA (dobânda pe termen deosebit de scurt) prin stabilirea a trei praguri/plafoane-F
64. Conceptul de pozitie dominantã a fost definit de Curtea de justitie europeanã în cazul United Brands-A
65. Conceptul de poziþie dominantã a fost definit de Curtea de justiþie europeanã în Hoffmann - La Roche-F

MULTIPLE CHOICE

1. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda impune un tarif T importurilor de la Partener. Efectele tarifului T sunt d. Importurile scad si pretul intern creste
2. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda impune un tarif T importurilor de la Partener. Impactul tarifului este c. Impactul global este negativ, impactul net asupra Gazdei este ambiguu,impactul net asupra Partenerului este negativ
3. Fie douã tãri: Gazdã si Partener. Tariful vamal initial între cele douã tãri este zero. Gazda impune un tarif T importurilor de la Partener. Efectele tarifului sunt a. Productia în tara Gazdã creste,exporturile Partenerului scad,productia Partenerului scade,consumul în tara Gazdã scade
4. Fie trei tãri: Gazdã, Partener, Tert. Initial Gazda aplicã tariful T atât Partenerului cât si Tertului. Ulterior, gazda eliminã tariful T fatã de importurile Partenerului,dar pãstreazã tariful T fatã de importurile Tertului. Efectele sunt
c. Pretul intern scade, pretul de frontierã al Partenerului creste, pretul de
frontierã al Tertului scade, importurile Gazdei cresc, exporturile Partenerului
cresc, exporturile Tertului scad
5. Fie trei tãri: Gazdã, Partener, Tert. Initial Gazda aplicã tariful T atât Partenerului cât si Tertului. Ulterior, gazda eliminã tariful T fatã de importurile Partenerului,dar pãstreazã tariful T fatã de importurile Tertului. Impactul regimul preferential este c. Impactul net asupra Gazdei este
ambiguu, impactul net asupra Partenerului este pozitiv, impactul net
asupra Tertului este negativ
6. Fie trei tãri: Gazdã, Partener, Tert. Initial Gazda utilizeazã o barierã netarifarã echivalentã cu un tarif T atât contra Partenerului cât si a Tertului. Ulterior, gazda eliminã bariera netarifarã fatã de importurile Partenerului, dar o pãstreazã fatã de importurile Tertului.Impactul eliminãrii preferentiale a barierelor netarifare este b. Impactul net asupra Gazdei este
pozitiv, impactul net asupra Partenerului este pozitiv, impactul net
asupra Tertului este negativ
7. Din punct de vedere al colectãrii rentelor se pot distinge 3 categorii de bariere:a. bariere ……
8. Integrarea economicã europeanã urmeazã o logicã a liberalizãrii care cuprinde urmãtoarele faze a. liberalizare, …….
9. Logica creºterii economice presupune urmãtoarele faze:b. integrare ..
10. Legea diminuãrii profiturilor se aplicã pentru a. capitalul fizic
11. Integrarea europeanã a produs:b. micsorarea decalajelor ….
12. Faptele economice inter-state sunt explicate de c. teoria avantajelor
13. Tratatul de la Maastricht a creat b. Portugalia, Spania, Irlanda, Grecia
14. Pentru Obiectivul 1 ………..c. 75%
15. Acordurile restrictive se referã, de regulã, la …..C(a,b,c)
16. Debutantul criteriu …..a. Inflatia nu trebuie sã depscã cu mai mult de 1,5 %
17. Conform Procedurii deficitelor a. PNB scade cu 2% sau mai mult î
18. Obiectivul 2 ….a. 10%
19. Printre principiile ….. regionale în UE se regãsesc D(a,b,d,e)
20. Fondurile structurale sunt:……..A(a,b,c,d)
21. Mecanismul Cursului de Schimb …….c. 15%
22. Participarea la Mecanismul Cursului ….c. 2 ani
23. Mecanismul Cursului de Schimb, ………a. 2,25%
24. Criteriile de la Maastricht …………..E(a,b,c,e)
25. Efectele integrãrii ……….C (a, e);
26. Datoria publicã ……b. 60%
27. Limitele Pactului de Stabilitate si Crestere pentru Uniunea monetarã sunt
A (a, c, e);
a. Impunerea unor amenzi poate atrage resentimente c. Impunere de mãsuri prociclice în situaþii dificile e. UE poate fi consideratã þap ispãºitor cu
28. Limitele Pactului de Stabilitate si Crestere pentru Uniunea monetarã sunt
B (a, c, d);;
a. Impunerea unor amenzi poate atrage c. Impunere de mãsuri prociclice în
situatii dificile resentimente d. Asimetria pactului
29. Limitele Pactului de Stabilitate si Creºtere pentru Uniunea monetarã sunt
E (a, b, c)
a. Impunerea unor amenzi poate atrage,b. Pragul de 3% pentru deficit bugetar
este artificial c. Impunere de mãsuri prociclice în situatii dificile
30. Limitele Pactului de Stabilitate si Creºsere pentru Uniunea monetarã sunt
D (a, d, e);
32. Politica fiscalã a unei þãri afecteazã condiþiile economice ale altor þãri din UEM (externalitãþi). Printre principalele canale ale acestor externalitãþi se aflã: E (a, b, c)
a. fluxurile de venit via exporturi b. costul împrumuturilor în condiþiile în
care existã o singurã ratã a dobânzii c. impactul posibilelor incapacitãþi de
platã asupra cursului de schimb al euro
33. Politica fiscalã a unei þãri afecteazã condiþiile economice ale altor þãri din UEM (externalitãþi). Printre principalele canale ale acestor externalitãþi se aflã:E (b, c, d)
b. costul împrumuturilor în condiþiile în care existã o singurã ratã a dobânzii
c. impactul posibilelor incapacitãþi de platã asupra cursului de schimb al
euro
34. Politica fiscalã a unei tãri afecteazã conditiile economice ale altor tãri din UEM (externalitãti). Printre principalele canale ale acestor externalitãti se aflã:
C (b, d, e);
b. costul împrumuturilor în conditiile în care existã o singurã ratã a dobânzii
e. fluxurile de venit via exporturi si importuri
35. În cazul acordurilor restrictive se pot aplica exceptii dacã
b. acordurile se referã la piete relevante d. acordurile se referã la tranzactii echivalente
36. În cazul acordurilor restrictive se pot aplica exceptii dacã
a. acordurile se referã la piete relevante

hey, ma bucur ca v-am descoperit...nu prea se agita lumea pe aici...nu inca...

Drept Diplomatic si Consular 2

MULTIPLE CHOICE

1. Serviciul public pentru activitatea diplomatica se afla sub autoritatea
b. ministrului de externe

2. Ministerul de externe are capacitatea de a angaja statul
a. singur

3. Care propozitie este adevarata?
c. Ministerul de externe exercita câteva functii generale: reprezentare,
reglementare, control, organizare, administrare.

4. Curierul diplomatic este organizat de
b. ministerul de externe

5. Membrii trunchiului diplomatic si consular sunt de regula
a. diplomati de cariera

6. In conformitate cu legea romana,ministrul afacerilor externe,secretarii de stat,subsecretarii de stat,secretarul general si secretarul general adjunct de la ministerul de externe fac parte de drept din serviciul diplomatic si consular al Romaniei:
c. pe durata exercitarii functiei

7. In Romania,gradele diplomatice si consulare sunt acordate de
b. ministerul de externe

8. Serviciului public extern pentru activitatea diplomatica este alcatuit din
b. toate misiunile diplomatice permanente

9. Serviciului public pentru diplomatie ii revine
a. administrarea relatiilor externe ale statului

10. Ambasada este
c. componenta a serviciului public extern pentru activitate diplomatica

11. Care propozitie este adevarata
a. Domeniul diplomatiei este mai larg decât cel al relatiilor diplomatice

12. Relatiile dilomatice sunt proprii
a. statelor

13. Relatiile diplomatice fac parte din categoria:
b. raporturilor juridice

14. Relatiile diplomatice se stabilesc pe termen
b. nedefinit

15. Statul care constituie ambasada este
a. stat acreditant

16. Statul care consimte ca ambasada sa fie constituita pe teritoriul lui este
b. stat acreditar

17. Nuntiul conduce
b. o nuntiatura

18. Ambasada poate exercita functii consulare
a. întotdeauna

19. Raspunsul negativ la solicitarea agrementului se transmite
c. în modalitati cât mai discrete

20. Care este propozitia adevarata
b. Acreditarea urmeaza agrementului

21. Acreditarea este procedura prin care
a. statul acreditant confirma calitatea de ambassador

22. Primirea fara discriminare a trimisilor diplomatici straini constituie
c. o obligatie juridica si totodata o cerinta a curtoaziei internationale
.
23. Ordinea prezentarii scrisorilor de acreditare sau a unei copii a acestei scrisori de catre sefii de misiuni diplomaticeeste determinata de
b. data si ora sosirii fiecaruia

24. Cand un ambasador isi incheie misiunea
b. ambasada functioneaza în continuare

25. Seful ambasadei si membrii personalului diplomatic al ambasadei sunt
a. agenti diplomatici

26. Oamenii de serviciu particulari sunt
c. angajati în serviciul casnic al personalului ambasadei

27. Pentru includerea in personalul diplomatic al ambasadei a tipilor desemnate sa indeplineasca functi de atasati militari,navali sau aerieni
a. statul acreditar poate sa ceara ca statul acreditant sa-i supuna spre aprobare
desemnarea acestor personae

28. Care este propozitia adevarata
a. Statul acreditar nu este obligat sa accepte în componenta personalului
ambasadelor straine absolut orice fel de functionari
29. Agentilor diplomatici nu le este permis
b. sa practice, în statul acreditar, profesii sau activitati comerciale de pe urma
carora sa obtina venituri

30. Stabilirea erarhiilor in cadrul personalului ambasadei
a. se face de statul acreditant

31. Nu trebuie ca numarul membrilor personalului ambasadei
b. sa depaseasca efectivul pe care statul acreditar îl considera acceptabil

32. Cine decide asupra incheierii prezentei in misiunea diplomatica a unui afent diplomatic
c. fie statul acreditant, fie statul acreditar

33. Se poate ca agetul diplomatic sa fie prezent in misiune
b. numai daca statul acreditar îl recunoaste ca penis al misiunii

34. Statul acreditar are dreptul sa decida ca membrii personalului unei ambasade straine este inadmisibil
c. în indiferent ce moment

35. Insarcinatul cu afaceri ad interim(a.i) al ambasadei este
b. membrul personalului ambasadei care îi tine locul ambasadorului, atunci
când ambasadorul lipseste

36. Trupul diplomatic functioneaza conform
c. cutumei diplomatice

37. Inscrierea unei persoane pe Lista corpului diplomatic inseamna
b. atestarea statutului diplomatic al acelei persoane în statul acreditar

38. Local al ambasadei inseamna
b. cladirile sau partile de cladire care se utilizeaza pentru realizarea functiilor
ambasadei

39. Stabilirea de sedii ale ambasaei se face
c. numai cu consimtamântul statului acreditar

40. Responsabil pentru asigurarea inviolabilitaii localului ambasadei este
a. statul acreditar

41. Care este propozitia adevarata
a. Arhivele ambasadei nu pot fi controlate nicicum, niciunde si niciodata

42. Ambasada are obligatia sa notifice autoritatilor statului acreditar adresele localurilor ambasadei pentru
b. punerea în aplicare a privilegiului inviolabilitatii

43. Comunicarea libera a ambasadei inseamna
c. excluderea oricarui control exercitat asupra comunicarii dinafara
serviciului public de diplomatie

44. Curierul diplomatic insoteste
a. valiza diplomatica

45. Diplomatul beneficiaza de imunitate in legatura cu
a. toate actele sale

46. Relatiile consulare se stabilesc intre
c. doua state

47. Au relatii consulare
a. doua state care au convenit sa exercite functiile consulare unul pe teritoriul
celuilalt

48. Relatiile consulare pot fi efectul
b. consimtamântului mutual

49. Definitorie pentru relatiile consulare este
c. interactiunea a doua ordini juridice

50. Postul consular este
b. institutia administrativa constituita de stat pe teritoriul si cu consimtamântul altui stat, în vederea realizarii relatiilor consulare

51. Intreruperea sau roperea relatiilor consulare
b. se formuleaza clar în documente

52. Relatiile consulare pot continua
a. si daca relatiile diplomatice au încetat

53. Functionarii consulari sunt trimisi in misiune
a. numai de state

54. Care propozitie este adevarata
a. Unui stat nu îi este permis sa înfiinteze un post consular pe teritoriul altui
stat, fara ca între cele doua state sa nu se încheie un acord în acest sens

55. Documentul prin care se notifica numirea sefului de post consular este
a. patenta

56. Consimtamantul ca persoana desemnata a fi consul,sef de post consular sa exercite functii consulare se formuleaza prin
b. exequatur

57. Care este propozitia adevarata
a. Seful postului consular face parte din personalul postului consular.

58. Locul sefului de post consular in ordinea de precadere se stabileste dupa
b. data admiterii prin exequatur

59. Intre doi sefi de post consular admisi la acceasi data,distinctiain ordinea de precadere se face dupa
b. data prezentarii patentei

60. Asuora numarului membrilor personalului consular al postului consular
a. se poate pronunta si statul de resedinta

61. Care este propozitia adevarata
a. Le sunt interzise functionarilor consulari de cariera activitatile
profesionale sau comerciale din care pot obtine foloase personale

62. Care este propozitia adevarata
a. Postul consular îsi exercita functiile strict în circumscriptia consulara

63. Care este propozitia adevarata
a. Este posibil ca functiile consulare sa fie exercitate de misiunile
diplomatice

64. Care este propozitia adevarata
a. Este posibil ca functiile consulare sa fie exercitate de misiunile
diplomatice

65. Care este propozitia adevarata
a. În ambasada, se poate organiza o sectie consulara

66. Care este propozitia adevarata
a. Este permis ca postul consular sa functioneze ca birou de evidenta a
cetatenilor statului trimitator din statul de resedinta

67. Care este propozitia adevarata
a. Este permis ca postul consular sa exercite si sa emita acte notariale

68. Care este propozitia adevarata
a. Este permis ca postul consular sa exercite si sa emita acte de situație civila
civila
69. Care este propozitia adevarata
a. Este permis ca postul consular sa exercite si sa emita acte administrative

70. Care este propozitia adevarata
a. Este permis ca postul consular sa apere interesele cetatenilor statului
trimitator în privinta succesiunilor

71. Care este propozitia adevarata
a. Este permis ca postul consular sa-i reprezinte pe cetatenii statului
trimitator în fata autoritatilor statului de resedinta

72. Care este propozitia adevarata
a. Este permis ca postul consular sa efectueze comisii rogatorii

73. Care este propozitia adevarata
a. Este permis ca postul consular sa inspecteze navele cuprinzând nationalitatea
statului trimitator

74. Care este propozitia adevarata
a. Este permis ca postul consular sa examineze si sa vizeze documentele de
bord ale navelor conținând nationalitatea statului trimitator

75. Care este propozitia adevarata
a. Este permis ca postul consular sa ancheteze incidentele de la bordul
navelor având nationalitatea statului trimitator

76. Care este propozitia adevarata
a. Este permis ca postul consular sa solutioneze divergentele dintre capitan,
ofiteri si marinari de pe navele având nationalitatea statului trimitator

77. Detinerea functionarului consular de catre autoritatile statului de resedinta este posibila
a. daca autoritatile judiciare competente decid astfel definitiv, ca urmare a
comiterii unei crime grave

78. Care este propozitia adevarata
a. Functionarul consular este obligat sa se prezinte ca martor

79. Autoritatile statului de resedinta au dreptul sa patrunda in localul postului consular
b. si în conditiile în care se poate considera ca acest consimtamânt s-a
acordat tacit

80. Curier consular curent este functionarul care insoteste
a. valiza consulara

81. Autoritatile statului de resedinta sunt obligate sa aduca la cunostinta oficiului consular intreprinderea de masuri de privare de libertate importiva cetatenilor statului trimitator
a. fara întârziere

82. Care este propozitia adevarata
a. Autoritatile statului de resedinta au obligatia de a-l informa pe strainul
privat de libertate în legatura cu dreptul lui de a comunica gratuit cu oficiul consular

83. Privilegiul consular al comunicarii libere a functionarului consular cu cetatenii statului trimitator se concretizeaza
c. pe ambele cai

84. Daca autoritatile statului de resedinta iau cunostinta despre un cetatean al statului trimitator caruia i se cuvine aplicarea regimului de tutela sau de curatela
a. trebuie ca ele sa-l informeze pe functionarul consular

85. Daca autoritatile statului de resedinta iau cunostinta despre un cetatean al statului trimitator caruia i se cuvine adăugarea regimului de tutela sau de curatela
a. trebuie ca functionarul consular sa le transmita informatii în aceasta
privinta
.
86. Taxele pe care postul consular le are de încasat de la cei care beneficiaza de acte consulare se stabilesc de
a. statul trimitator

87. Care este propozitia adevarata
a. Statul de resedinta acorda postului consular privilegiul de a percepe taxele
pe care postul consular le are de încasat de la cei care beneficiaza de acte
consulare

88. Care este propozitia adevarata
a. Statul de resedinta acorda postului consular privilegiul de a nu plati
impozite pentru taxele percepute de la cei care beneficiaza de acte consulare

89. Care este propozitia adevarata
a. Imunitatea de jurisdictie îsi pierde valabilitatea dupa ce functionarul
consular participa la o procedura juridical

90. Durata privilegiilor in statul de resedinta este delimitat de
b. intrarea functionarului consular pe teritoriul statului de resedinta si
parasirea acestui teritoriu dupa încheierea functiilor consulare

91. Agentii diplomatici care indeplinasc functii consulare beneficiaza
b. de privilegiile diplomatice

92. Pentru activitatea sa functionarul consular onorific
a. nu primeste salariu

93. Care este propozitia adevarata
a. Functionarilor consulari onorifici le este permis sa aiba o ocupatie paralela
lucrative

94. Supunerea functionarului consular onorific la jurisdictia statului de resedinta este
b. indiscutabila

95. Care este propozitia adevarata
a. Membrii familiei unui functionar consular onorific nu beneficiaza de
privilegiile consulare

96. Functionarul consular onorific beneficiaza oricând si peste tot de privilegiul
inviolabilitatii arhivelor si documentelor sale consulare
a. numai daca acestea sunt pastrate separat de alte arhive si documente

97. În cazul în care functionarul consular onorific este detinut preventiv sau este
obiectul urmaririi penale, autoritatile statului în care functioneaza
a. au obligatia sa înstiinteze autoritatile statului care a constituit postul
consular

98. Functionarul consular onorific beneficiaza de imunitataii pentru actele de îndeplinire a functiilor consular
a. doar pe durata misiunii

99. Daca, pentru functionarul consular onorific s-a renuntat la la imunitate
b. el nu mai beneficiaza de privilegiul inviolabilitatii

100. Pentru introducerea de masuri de executare împotriva unui functionar consular onorific,
a. este necesar sa se formuleze o renuntare distincta la privilegiul imunjitatii

101. Care este propozitia adevarata
a. Functionarul consular onorific este obligat sa participe la procedura penala
deschisa împotriva lui

Geopolitica 2

TRUE/FALSE

1. Regiunea ca unitate politico-teritoriala fundamentala, atât prin natura caracteristicilor cât si a functiilor sale se impune ca obiect de seamă de studio al sferei gândirii geopolitice F

2. Abordarea geopolitica a statului trebuie sa plece de la identificarea,
cuantificarea si interpretarea diferitelor categorii de fenomene specifice acestuia A

3. Finalitatea abordarii geopolitice a statului consta în stabil irea coordonatelor geopolitice în cadrul sistemului regional F

4. Prima teorie geopolitica de inspiratie darwinista poarta denumirea de teoria mecanicista a statului F

5. Teoria ciclurilor de evolutie ale peisajului a fost elaborata de William John Davis F

6. Conform teoriei ciclurilor de evolutie, statul cunoaste trei etape de
dezvoltare: copilarie, maturitate, batrâneteF

7. O exemplificare a teoriei ciclurilor de evolutie a statului, ne ofera Peter J. Taylor (1991), luând ca model - Marea Britanie F

8. O mare parte din teoriile functionaliste, asupra aparitiei si evolut iei statelor, au fost elaborate în cadrul scolii anglo-saxone la începutul anilor `50 F

9. Prin teoria integrarii teritoriale publicata în Analele Asociatiei Geografilor Americani, Nr.40 din 1963, Richard Hartshorne propune interpretarea statului pe baza structurii lui interne si a functiilor pe care acesta le îndeplineste F

10. Jean Gottman în lucrarea The Political Partitioning of Our World: An Attempt at Annalysis, aparuta în SUA în 1952, identifica doi factori de baza ai împartirii politice a lumii: iconografia si miscarea A
11. În 1954, Stephen B. Jones inspirat de ideile lui Hartshorne si Gottman elaboreaza teoria teritoriului unificat , publicata în articolul The Unified Field Theory in Political Geography aparut în Analele Asociatiei Geografilor Americani, Nr.44 din 1954 A

12. Perioada istorica cunoscuta sub denumirea de Antichitate, reprezinta momentul aparitiei primelor forme de organizare politico-teritoriala caracteristice hartii politice a lumii A

13. O caracteristica importanta din punct de vedere al evolutiei hartii politice este prezenta în cadrul imperiului babilonian, pentru întâia data în istorie, a regionarii administrative a teritoriului (circa 29 regiuni administrative – nome F

14. Pe teritoriul actualului Irak, se reprezintă începând cu sfârsitul mileniului III î.Hr., unul dintre cele mai mari imperii ale antichitatii, Imperiul Persan F

15. O trasatura comuna a primelor formatiunile statale este aceea a legitimarii laice a puterii politice F

16. Cea mai mare întindere a cunoscut-o Imperiul Persan în timpul regelui Darius I (521-486 î.Hr A

17. Imperiul Roman cunoaste perioada de maxima dezvoltare în secolele I-II d.Hr A

18. Odata cu disparitia Imperiului Roman de Apus se sfârseste epoca veche (Antichitatea) si începe o noua epoca, cunoscuta în istorie sub denumirea de Evul Mediu (din secolul al V-lea pâna în secolul al XVII-lea). A

19. Între secolele III-XI, asistam la patrunderea în Europa romanica a numeroase popoare migratoare (vizigotii, ostrogotii, vandalii, burgunzii, longobarzii etc.) si la constituirea regatelor barbare F
3
20. În Europa de Vest, între secolele V-X, se pun bazele teritoriale ale Frantei, Germaniei, Italiei (prin destramarea Imperiului Carolingian – Tratatul de la
Verdun, 843) si Angliei (prin unirea în sec. X a tuturor statelor anglo-saxone într-un regat), pentru ca mai târziu, între secolele X-XIII sa se formeze primele state centralizate din Europa (Italia si Anglia F

21. Crearea statului centralizat a îmbracat forma cea mai caracteristica în Italia, unde regii capetieni (ce au urmat dinastiei carolingiene), întarindu-si treptat autoritatea, cuceresc si unifica provinciile vecine F

22. Primele formatiuni statale românesti sunt mentionate de diverse surse istorice înca de la sfârsitul secolului al XII-lea F

23. Perioada de început a epocii moderne este marcata de numeroase tensiuni si transformari social-politice, care vor avea ca expresie imediata revolutia industriala F

24. Ca proces istoric, revolutiile politice moderne au cuprins mai întâi Europa, iar odata cu „globalizarea” dominatiei europene, prin expansiunea dincolo de ocean, ea a cuprins si continentul american, fiind orientata chiar împotriva Europei A

25. Revolutia franceza s-a desfasurat în trei etape consecutive, în urma carora monarhia a fost înlaturata, fiind înlocuita cu republica (1792), care a durat pâna în 1804 A

26. Tot ca o revolutie politica poate fii considerat si, cel putin potrivit modului în care s-a autoperceput, Razboiul american de independenta (1775-1783), care va conduce la fondarea Statelor Unite ale Americii (1787 A

27. Procesul revolutionar început în Anglia secolului al XVIII-lea, va continua pe parcursul secolului al XIX-lea si al XX-lea, îmbracând diverse variante A

28. Revolutia industriala înlocuieste metodele de productie utilizate pâna atunci (mestesugurile), impunând productia de masa (manufacturiera A

29. Pornind din Anglia, principiile industrialismului vor cuprinde la început marile regiuni carbonifere – Belgia, Olanda, nordul Frantei, bazinele Ruhr/Saar (Germania), Bhoemia (Cehia), Silezia superioara (Polonia), bazinele Donului si Uralului (Rusia A

30. Un proces specific perioadei moderne, cu reverberatii continue în planul structurarii Hartii politice, îl reprezinta lupta pentru împartirea si reîmpartirea lumii în contextul apogeului sistemului colonial A

31. Intrarea pe noua scena globala a Olandei, Frantei si Angliei aduce
reconfigurarea sistemului colonial, multiplicarea ariilor de influenta
politico-economica si o acutizare a relatiilor între puteri A

32. Olanda îsi va crea imperiul colonial în detrimentul Portugaliei, Franta în detrimentul Spaniei, Anglia în detrimentul Frantei A

33. Imperiul colonial portughez îsi avea baza în Oceanul Indian, punctele forte fiind considerate coastele Asiei F

34. Ca o caracteristica a sa, Imperiul colonial portughez era compus îndeosebi din insule si zone de coasta A

35. Prin tratatele portughezo-hispanice de la Madrid (1750) si Toledo (1777) s-au ancorat granitele vestice ale Braziliei, ridicata în 1640 la rangul de viceregat F

36. Imperiul colonial spaniol va avea punctul de plecare si nucleul în Insulele Canare, Santo Domingo (1493) si Cuba (1511 A

37. Teritoriile cucerite de spanioli erau dependente direct de Coroana si erau administrate de organe centrale (cu resedinta în metropola) si de organe locale A

38. Imperiul colonial spaniol s-a naruit sub loviturile miscarilor de eliberar e de la începutul secolului al XVIII-lea F

39. În secolul XVI Olanda devine prima putere comerciala a Europei si pune bazele unui vast imperiu colonial în America de Nord si de Sud, în Africa de vest si de sud si Asia sudica F

40. În Africa colonizarea olandeza îsi fixeaza câteva puncte-colonii pe tarmurile Senegalului si Coastei de Aur (Angola), iar în 1782 întemeiaza în Africa de Sud orasul Kaapstad (Cape Town), ca punct de sprijin în drumul spre Indii F

41. În secolul XVIII, Olanda, în urma mai multor razboaie cu Anglia (pentru hegemonia maritima) si cu Franta, pierde pozitia de mare putere maritima si comerciala, fiind cucerita în 1794 de Franta si transformata în Republica Batava (1795-1806 A

42. La începutul secolului XIX, în a doua perioada coloniala, baza imperiului francez este stabilita în Africa A

43. Indochina Franceza este denumire sub care sunt cunoscute cele 7 colonii franceze din Africa Occidentala: Senegal, Mauritania, Guineea Franceza, Coasta de Fildes, Dahomey (azi Benin), Sudanul Francez (azi Mali) si Niger A

44. Expansiunea coloniala britanica, ca si cea franceza, s-a conceput în doua etape. Prima apartine secolelor XVII-XVIII, iar cea de-a doua secolului XIX si începutul secolului XX A

45. Drumul spre Indii prin cautarea unui culoar vestic a determinat si în cazul Marii Britanii „alegerea” Americii ca prima destinatie coloniala A

46. Australia devine colonie britanica în 1870, iar în 1901 este declarata dominion britanic F

47. La începutul secolului XX existau cinci state-natiune: Marea Britanie, Franta, Germania, Italia si Japonia A

48. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, pe Harta politica a lumii, s-au produs o succesiune de modificari ce au dus la aparitia a înca 96 de state, în 1989, fiind 167 de state A

49. Harta politica a continentului Europa înregistra la nivelul anului 1945 un numar de 31 state independente, pentru ca pâna în 1989 numarul lor sa creasca, prin declararea independentei Maltei în 1964, la 32 de state A
50. Pentru harta politica a continentul Africa care în 1945 numara doar patru state (Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Liberia), perioada ulterioara a reprezentat o crestere exploziva a numarului de state, în prezent numarul acestora fiind de 53 A

51. Pentru Oceania, daca în 1945 existau doar doua state (Australia si Noua Zeelanda), în prezent numarul lor a crescut la 14 A

52. Ultimul stat aparut pe harta politica a Asiei dar si a lumii este Timorul de Est a carei independenta declarata în 1998 a fost recunoscuta în 2002 A

53. Pozitia teritoriului statal ne ofera referentierea absoluta si relativa a statului în cadrul complexei retele a sistemului mondial A

54. Pozitia geografica reprezinta expresia localizarii unui teritoriu în
functie de totalitatea parametrilor specifici istorici si economici:
matematici, fizico-geografici (elemente geomorfologice, hidrologice,
climatice, vecinatatea spatiului marin) si economico-geografici F

55. Pozitia geopolitica reprezinta expresia raportului ce se stabileste între suma caracteristicilor interne ale unei entitati statale (pozitia
geografica, marimea si forma, potentialul normal si uman, nivelul
general de dezvoltare) si politica sa interna, pentru ca în final sa
devina expresia raporturile politice, economice, culturale si militare cu
statele vecine, cu puterile regionale si mondiale F

56. Marimea teritoriului de stat reprezinta o a caracteristica definitorie a teritoriului statelor, care exprima suma tuturor suprafetelor de uscat si de apa cuprinse în interiorul frontierei de stat A

57. M. I. Glassner propune în „Political Geography” (1996) o clasificare a suprafetei statelor pe opt categorii de marime F

58. Frontierele antecedente indica un tip de demarcatie spatiala realizat ulterior stabilirii populatiei F

59. Populatia în viziunea geopoliticii reprezinta elementul fundamental
generator de procese si fenomene geopolitice F
60. Anul 1987 reprezinta data când omenirea a atins 6 miliarde locuitori F

61. Continentul Asia numara în prezent peste 3,5 miliarde locuitori A

62. În prezent, 22 de state ale lumii concentreaza 76 % din populatia
Terrei, (majoritatea statelor peste 150), concentreaza doar 24 % din
populatia Terrei, existând de fapt o deplina concordanta între
suprafata si marimea geografica a statelor A

63. Din punct de vedere a structurii etnice pot fi evidentiate cinci tipuri de state: mononationale; state cu predominare neta a unei natiuni alaturi de care coexista mai multe minoritati etnice, reduse numeric;
binationale; cu o structura nationala complexa dar relativ uniforma
etnic; multinationale, cu structura etnica complexa si diversificata A

64. Densitatea medie a populatiei mondiale este de 32,7 loc/km2 F

65. Deplasarile masive de populatie de la o tara la alta, sau la nivel
international au luat o deosebita amploare începând din secolul al
XVIII-lea F

66. Preocuparile pe plan international în domeniu persoanelor refugiate s-au concretizat în 1943 prin crearea Administratiei Natiunilor Unite pentru Ajutor si Reconstructie A

67. Poporul reprezinta forma superioara de organizare social-politica, aparuta în Europa în secolele al XIV-lea si al XV-lea, dezvoltata în secolele al XVI-lea si al XVII-lea si extinsa în secolele al XIX-lea si al XX-lea F
8
68. În cadrul teoriilor ce explica natiunea, conceptiei spiritualiste i se opune conceptia voluntarista F

69. Procesul de institutionalizare a relatiilor internationale, început înca din secolul trecut, a continuat înregistrând o tendinta de accelerare în secolul nostru A

70. Organizatia internationala guvernamentala reprezinta o asociatie de state creata în baza unui tratat, act constitutiv sau conventie, având o structura bine definita, organe comune, posedând o personalitate juridica distincta în raport cu cea a statelor membre A

71. Prima organizatie interguvernamentala moderna, ce se încadreaza în tiparele definitiei actuale este Comisia Centrala a Nvigatiei pe Rin a carei baze au fost puse la Congresul de la Viena din 1919 A

72. Dupa întâiul razboi mondial, sub impulsul Statelor Unite se concretizeaza pentru prima data viziunea unei încadrari a raporturilor dintre state si chiar dintre societati, prin organizatii internationale A

73. Unul din fenomenele definitorii în sistemul relatiilor internationale
postbelice este reprezentat de integrarea interstatala la nivel regional A

74. La 14 mai 1952 ia nastere pandantul comunist al Aliantei Nord-Atlantice, Tratatul de la Varsovia F

75. Una dintre primele organizatii interguvernamentale cu caracter regional care a luat fiinta în cadrul ansamblului continental american este Organizatia Statelor Americane (OSA), la 30 aprilie 1948, când s-a semnat carta constitutiva a acestei organizatii A

76. Liga Statelor Arabe a fost înfiintata la 22 martie 1945, în urma unei initiative egiptene A

77. Relatiile comerciale si financiar-bancare, investitiile straine, susținerea economic, dependenta tehnologica pot fi utilizate pentru a forta un stat mai slab din punct de vedere economic sa adopte o anumita atitudine în dauna securitatii sale sau pentru a-i perturba unele activitati vitale A

78. Agresiunea informationala cuprinde o mare diversitate de manifestari ostile al caror efect se realizeaza, în principal, prin intermediul informatiilor si are ca obiect de actiune, sistemele de referinta ale personalitatilor civile, militare si populatiei, precum si sistemele informatice A

79. Terorismul desemneaza actele de violenta legitima, adesea discriminatorie, efectuate cu scopul de a exercita o anumita constrângere prin violenta, de a crea un climat de intimidare care sa forteze o persoana, un grup sau un stat sa actioneze într-un anumit mod F

80. Ocuparea militara a unui teritoriu a constituit un mijloc de constrângere vizând obligarea unui stat sa-si execute angajamentele internationale. Ea are un caracter temporar si nu presupune un transfer de suveranitate A

81. Un prim ciclu, de afirmare si dezvoltare complexa, deseori identificat ca „vârsta de aur” a civilizatiei islamice, se desfasoara între secolele VII si XIII A

82. Daca pâna în secolul al XIV-lea societatea islamica pastreaza un avans fata de lumea europeana, odata cu secolul XV, Europa gratie unei dinamici socio-culturale superioare, determinata de aparitia ideilor renascentiste inovatoare, dublate de largirea orizontului cunoasterii oferit de marile descoperiri geografice, va câstiga un puternic ascendent asupra Islamului A

83. Sunnismul reprezinta grupul majoritar în islam (circa 70 %) si îi defineste pe acei credinciosi musulmani ortodocsi care se supun principiilor si practicilor introduse de sunna, ce desemneaza actele si cuvintele lui Mahomed F

84. Tari arabe unde islamul e majoritar: Algeria, Arabia Saudita, Bahrain, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Irak, Iordania, Kuweit, Liban, Libia, Maroc, Mauritania, Oman, Qatar, Siria, Tunisia, Yemen, carora li se adauga populatia palestiniana A

MULTIPLE CHOICE

1. Definirea nivelurilor de abordare geopolitica suprastatale sau substatale, ca o geopolitica externa sau o geopolitica interna este realizata de
b. Grigore Posea, 1999
2. Baza teoriilor deterministe moderne folosite frecvent în geopolitica o constituie teoria lui
c. Charles Darwin

3. Celebra teorie a lui Charles Darwin, este publicata sub titlul Asupra originii speciilor, în anul
c. 1859

4. Aplicare ideilor darwiniene în geografie a îmbracat forma conceptului de
b. determinism geografic

5. În geopolitica, primul exponent al darwinismului social, aplicat în teorii asupra statului, a fost
b. Friederich Ratzel

6. Teoria ciclurilor de evolutie a statului a fost elaborata în 1939 de catre
c. Samuel van Valkenburg

7. Norman Pounds elaboreaza în 1963 teoria
a. ariilor centrale

8. Conceptul de arie centrala (în engleza core-area) îi apartine lui
a. Derwent Whittlessey

9. Conceptul de celule teritoriale îi apartine lui
b. Friederich Ratzel

10. Teoria ariilor centrale este consacrata de lucrare elaborata de Norman Pounds si S.S. Ball (1964) sub titlul
a. Ariile centrale si dezvoltarea sistemului statelor europene

11. O a doua mare categorie de teorii geopolitice asupra aparitiei si evolutiei statelor este cea
b. functionalista

12. În 1950, Richard Hartshorne, geograf american, pune bazele abordarii functionaliste a aparitiei si evolutiei statelor prin prelegerea intitulata
a. Studiul functional în geografia politica
13. Teoria teritoriului unificat elaborata în 1954 de Stephen B. Jones mai este cunoscuta si sub denumirea de
c. lantul idee-suprafata

14. În 1953, Karl Deutsch elaboreaza în spiritul conceptiei functionaliste teoria
a. integrarii si dezintegrarii statelor

15. Primele civilizatii umane creatoare de entitati politico-teritoriale s-au dezvoltat pe o arie relativ larga pornind din nord-estul Africii pâna în Extremul Orient asiatic, polarizate fiind de
b. vaile marilor fluvii si de gurile lor de varare

16. Primele formatiuni teritoriale organizate politic au fost
c. orasele-state

17. Primele formatiuni teritoriale organizate politic au aparut la sfârsitul
mileniului IV î.Hr., în
a. sudul Mesopotamiei

18. Maxima înflorire si expansiune teritoriala a civilizatiei grecesti se realizeazala începutul
a. mileniului I î.Hr

19. Primele formatiuni statale românesti poarta denumirea de:
b. voievodate

20. Primele tari care organizeaza explorari geografice sunt
b. Portugalia, Spania, Franta, Anglia si Olanda

21. La sfârsitul perioadei medievale (1648 – Pacea de la Westfalia), pe harta politica a Europei erau deja constituite si organizate ca unitati politico-teritoriale un numar de
c. 30 entitati statale

22. Principalele procese care influenteaza harta politica a lumi i în perioada moderna sunt
b. revolutiile politice moderne, revolutia industriala, apogeul imperiilor
coloniale, aparitia statelor nationale

23. Prima revolutie politica moderna are loc, între 1640 si 1660, în
a. Anglia
24. Revolutia franceza se desfasoara în perioada
b. 1789-1792

25. Mecanizarea revolutiei industriale va cuprinde în primul rând ramurile
b. textila, fier, carbune
26. Trecerea la productia industriala în Europa de vest are loc la
b. jumatatea secolului al XVIII-lea

27. Politica de expansiune si colonizare începuta de Portugalia si Spania în secolul al XV-lea si continuata de Olanda, Franta si Anglia în secoleleXVI-XVII, carora li se alatura Belgia, Italia, Germania, Japonia si SUA la începutul secolului XIX, reprezinta elementul cheie în
b. organizarea unui nou sistem de raporturi între state
28. Prima împartire politico-economica a lumii mediata de Papa Alexandru al VI-lea (Rodrigo Borgia) are loc între
c. Portugalia si Spania

29. Prima împartire politico-economica a lumii are loc în anul
a. 1493

30. Insulele Canare sunt prima posesiune coloniala portugheza, în anul
a. 1341

31. Cea mai importanta colonie portugheza a fost
b. Brazilia

32. Principala zona de dominare spaniola a fost
a. America Latina

33. La începutul secolului XX, imperiul colonial francez însuma o suprafata de
a. 11 mil. km2

34. La începutul secolului XX, imperiul colonial francez însuma o populatie de
c. 63 mil. loc

35. Cea mai importanta colonie franceza din centrul Marii Caraibelor a fost
a. Haiti

36. Dupa inițialul razboi mondial, Franta, obtine prin mandat, urmatoarele teritorii
a. Siria, Liban, parti din Togo si din Camerun

37. La sfârsitul secolului al XIX-lea, imperiul colonial britanic însuma o
suprafata de
b. 35 mil. km2

38. La sfârsitul secolului al XIX-lea, imperiul colonial britanic însuma o
populatie de
c. 530 mil. loc

39. Marea Britanie cucereste si ocupa în 1655
c. Jamaica

40. Reconfigurarea economica si politica a sistemului internațional în secolul XIX, impune aparitia pe scena relatiilor internationale a u nei noi serii de puteri în expansiune, printre care
a. Rusia si Germania

41. La sfârsitul perioadei moderne Harta politica a lumii cuprindea
a. 55 state independente

42. Între cele doua razboaie mondiale pe harta politica a lumii existau
a. 71 state independente

43. Numarul statelor independente pe harta politica a Asiei este în prezent de
a. 47

44. În cadrul ansamblului continental american sunt în prezent
b. 35 de state

45. În prezent continentul Europa are un numar de
b. 43 de state

46. În prezent numarul statelor suverane înregistrate de Harta politica a lumii este de

c. 192 de state
47. Numarul teritoriilor dependente si cu statut special înregistrate de Harta politica a lumii este, în prezent, de
b. 67 de state

48. Localizarea matematica a unui teritoriu se realizeaza pe baza determinarii coordonatelor
b. longitudinii si latitudinii

49. În cadrul pozitiei geopolitice se pot distinge trei nivele de raportare a statului la mediul extern
a. macropozitia, mezopozitia si micropozitia geopolitica
b. local, regional si global
c. trecut, prezent si viitor
a. a+b

50. Configuratia teritoriului de stat este determinata de
c. traseul frontierelor

51. Forma teritoriului de stat al României este
a. asemanatoare Uruguayului
b. cu protuberante
c. circulara
a. a+c

52. Cresterea spectaculoasa a numarului populatiei din secolul XX este cunoscuta si sub numele de
a. explozie demografica
b. implozie demografica
c. boom demografic
c. a+c

53. Termenul de „refugiat” a aparut în secolul al XIX-lea si defineste
„situatia unor persoane care, din cauza evenimentelor de razboi, au
fost obligate sa-si paraseasca tara si sa ramâna pe teritoriu unui stat
strain, dar fara sa fi pierdut sau renuntat la cetatenie”.
a. partal adevarat

54. Originea cuvântului natiune este
a. latina

55. Definitia „o natiune este un principiu spiritual, rezultanta complicatiilor adânci ale istoriei; o familie spirituala, nu un grup determinat de configuratia solului“, îi apartine lui
b. Ernest Renan

56. Numarul celor doua modele de organizatii (guvernamentale si
nonguvernamentale) a crescut cu precadere la sfârsitul secolului XIX,
cresterea fiind legata de dezvoltarea comertului si comunicatiilor
a. creșterea comertului
b. dezvoltarea comunicatiilor
c. dezvoltarea comertului si comunicatiilor
c. a+b+c

57. Ideea unitatii africane a fost afirmata cu putere la conferinta de la Addis Abeba a ministrilor de externe a ……de tari africane (21-25 mai 1963
c. 30

58. ………… sunt acte de constrângere adoptate de un stat, prin derogarea de la normele dreptului international sau ale Consiliului de Securitate al ONU împotriva altui stat, care a încalcat regulile de convietuire internationala, în scopul de a-l determina sa reintre în legalitate si sa repare prejudiciul cauzat
b. Represaliile

59. Criza petroliera din ………., a fost provocata deliberat de tarile OPEC, care au folosit petrolul ca factor de presiune politica, conditionând stoparea reducerii productiei (25 % în prima faza, continuând apoi cu 5 % pe luna), cu retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate
b. 1973

60. …………. reprezinta elementul fundamental si indispensabil pentru existenta statului
b. Teritoriul

61. O alta modalitate de constituire a teritoriului unui stat, este ………………, prin care o parte a unui stat se desprinde din acesta prin forta armelor
b. Secesiunea

62. ……………, se produce îndată ce un stat având rolul unui centru polarizator (nucleu) atrage si încorporeaza alte teritorii sau state
a. Absorbtia

63. Ca o forma particulara a transferului de suveranitate, în practica
internationala se întâlneste ………………. - transfer de suveranitate asupra unor teritorii pe timp limitat
b. Concesiunea

64. Pozitia teritoriului statal ne ofera ……………… absoluta si relativa a statului în cadrul complexei retele a sistemului mondial
b. Referentierea

65. ……….... poate fi exprimata ca departarea unghiulara de la
meridianul-origine (Greenwich), pâna la meridianul punctului (în cazul
nostru, teritoriului analizat
c. Longitudinea

66. În anul 1494 Portugalia ºi Spania renegociazã împãrþire politico-economicã a lumii ºi semneazã Tratatul de la
b. Tordesillas