defectologie si logopedie

SP_II_P_DEFECTOL_1
Defectologie si logopedie

MULTIPLE CHOICE

1. Deficienta mintala de gradul III se mai numeste si:

a. imbecilitate
b. idiotie
c. debilitate
d. cecitate.

ANS: B

2. Etiologia se ocupa cu studiul:

a. simptomelor prin care se manifesta diferite tulburari
b. cauzelor acestor tulburari.

ANS: B

3. Campul perceptiv in cazul deficientului mintal este:

a. mai ingust
b. mai mare
c. identic cu al persoanei cu intelect normal.

ANS: A

4. Cauzele care actioneaza in timpul travaliului si pot determina aparitia unei deficiente la copil se numesc:

a. cauze prenatale
b. cauze neonatale
c. cauze postnatale.

ANS: B

5. IQ in cazul unui debil mintal se situeaza intre:

a. 50 – 70/80;
b. 80 - 90;
c. 20 – 50.

ANS: A

6. IQ in cazul unui imbecil se situeaza intre:

a. 50 – 70/80
b. 80 – 90
c. 20 – 50.

ANS: C

7. Forma deficientei mintale in care IQ este situat intre 80-90 se numeste:

a. Pseudodebilitate mintala
b. Deficienta mintala usoara
c. Deficienta de gradul I
d. Intelect liminar.

ANS: D

8. Varsta mintala a unui imbecil este situata in intervalul de:

a. 10-12 ani
b. 7-10 ani
c. 3-7 ani
d. sub 3 ani.

ANS: C

9. Dintre formele deficientei mintale, cel care este capabil de limbaj scris-citit este:

a. Imbecilul
b. Idiotul
c. Debilul mintal.

ANS: C

10. Deficienta de vedere totala se mai numeste si:
a) cecitate
b) ambliopie
c) hipoacuzie
d) hipermetropie
e) orbire.

a. a+e
b. c+d
c. d+e
d. a+b+c+d+e

ANS: A

11. Hipoacuzia reprezinta o dficienta partiala a:

a. vazului
b. auzului
c. limbajului.

ANS: B

12. Cecitatea isterica presupune:

a. pastrarea intacta a functionalitatii analizatorului vizual
b. afectarea functionalitatii analizatorului vizual.

ANS: A

13. Demutizarea se utilizeaza in cazul recuperarii:

a. ambliopilor
b. hipoacuzicilor
c. surzilor.

ANS: C

14. Proteza auditiva este folosita de catre ființele cu:

a. deficienta totala a auzului
b. deficienta partiala a auzului.

ANS: B

15. Gandirea deficientului mintal este o gandire:

a. concreta
b. abstracta.

ANS: A

16. Gandirea orbului se caracterizeaza printr-un grad ridicat de:

a. concretete
b. abstractizare.

ANS: B

17. Labiolectura este o tehnica folosita in cadrul recuperarii:

a. hipoacuzicilor
b. surzilor
c. ambliopilor
d. debililor mintal.

ANS: B

18. Cofoza reprezinta pierderea totala a:

a. auzului
b. simtului tactil
c. vederii.

ANS: A

19. Dintre deficientele fizice pot fi corectate (total sau intr-o anumita masura):

a. cele neevolutive
b. cele evolutive.

ANS: B

20. Deficientele de crestere sunt deficiente:

a. morfologice
b. functionale.

ANS: A

21. Dislalia este o tulburare a limbajului:

a. scris
b. citit
c. oral.

ANS: C

22. Gandirea deficientului de auz se evidentiaza prin:

a. concretism
b. abstractizare
c. flexibilitate.

ANS: A

23. Tulburarea de articulare a sunetului “s” se numeste:

a. stigmatism
b. sigmatism
c. sitacism.

ANS: B

24. Balbaiala este o tulburare:

a. de vorbire
b. de voce
c. motorie
d. afectiva
e. de ritm al vorbirii

ANS: E

25. Vorbirea exagerat de rapida apare in cazul:

a. balbaielii
b. tulburarilor coreice
c. aftongiei
d. dislaliei
e. tahilaliei.

ANS: E

26. Dislexia este o tulburare a limbajului:

a. vorbit
b. scris
c. citit
d. intern.

ANS: C

27. Alexia este o tulburare totala a:

a. vorbirii
b. citirii
c. scrierii
d. capacitatii de a merge a subiectului.

ANS: B

28. Alalia este o tulburare:

a. innascuta
b. dobandita in copilarie
c. dobandita tardiv, spre batranete

ANS: A

29. Paraplegia reprezinta paralizia:

a. ambelor membre (superioare sau inferioare)
b. unei singure laturi a corpului
c. tuturor celor patru membre.

ANS: A

30. Rinolalia deschisa presupune scurgerea jetului de aer necesar pronuntiei pe:

a. nas
b. gura
c. si pe nas si pe gura.

ANS: A

31. Deficientele de nutritie sunt:

a. deficiente fizice functionale
b. deficiente fizice morfologice
c. deficiente de motricitate
d. deficiente senzoriale.

ANS: B

32. Bolile cronice pot fi considerate:

a. deficiente fizice
b. deficiente morfologice
c. deficiente motrice.

ANS: A

33. Idiotia se mai numeste si deficienta mintala:
a. severa
b. profunda
c. usoara
d. de gradul III

a. b+d
b. a+b+c+d
c. c+d

ANS: A

34. Cofoza este o deficienta de auz:
a. partiala
b. totala
c. bilaterala
d. unilaterala
e. senzoriala.

a. a+b+c+d+e
b. b+c+e
c. c+d+e

ANS: B

35. Agnozia vizuala presupune:

a. alterarea functionalitatii analizatorului vizual
b. functionarea normala a aparatului vizual
c. refuzul de a vedea.

ANS: A

36. Logonevroza este o tulburare:

a. de pronuntie a limbajului
b. de ritm si fluenta a vorbirii
c. a sistemului nervos
d. polimorfa de limbaj
e. de comportament.

ANS: B

37. Alalia presupune:

a. pierderea capacitatii de a vorbi la o persoana care inainte vorbea normal
b. inexistenta din nastere a capacitatii de a vorbi
c. lipsa vorbirii ca urmare a surditatii.

ANS: B

38. Dislexia presupune afectarea limbajului:

a. citit
b. scris
c. vorbit
d. intern
e. nonverbal

ANS: A

39. Deficienta mintala severa se numeste si:
a. imbecilitate
b. debilitate
c. idiotie
d. oligofrenie fenil-piruvica
e. deficienta de gradul II.

a. a+b+c+d+e
b. c+d+e
c. a+e

ANS: C

40. Handicapul mintal adânc este acela in care IO este situat intre:

a. 20-50
b. 0-20
c. 50-70
d. 70-100.

ANS: B

41. Intelectul liminar se caracterizeaza printr-o varsta mintala de:

a. 10-12 ani
b. 7-10 ani
c. 12-14 ani.

ANS: A

42. Termenul de coeficient de inteligenta ii apartine lui:

a. Binet
b. Simon
c. Stern.

ANS: C

43. Miopia presupune tulburarea perceptiei vizuale a obiectelor:
a. apropiate
b. departate
c. nespus de mici.

a. b+c
b. a+c
c. a+b+c

ANS: A

44. “Mersul de barza” caracterizeaza persoana cu deficienta:

a. fizica
b. de vedere
c. psihomotorie.

ANS: B

45. Orbirea se mai numeste si:
a. cofoza
b. cecitate.

ANS: B

46. Ambliopia este o deficienta de:

a. vedere totala
b. auz partiala
c. vedere partiala
d. motorie.

ANS: C

47. Hipermetropia este o tulburare a vederii care se corecteaza cu lentile:
a. convergente
b. divergente
c. cilindrice
d. cu „+”
e. cu „-„.

a. a+b+c+d+e
b. b+c+e
c. c+d+e
d. a+d

ANS: D

48. Ochiul normal (din punctul de vedere al acuitatii) se mai numeste si:

a. emetrop
b. ametrop
c. omotrop
d. imetrop.

ANS: A

49. Mutenia apare pe fondul:

a. carentelor afective
b. greselilor educationale
c. greselilor educationale
d. deficientei totale de auz
e. varstei inaintate.

ANS: D

50. Mutismul apare in cazul:
a. surdo-mutilor
b. copiilor neglijati afectiv
c. copiilor rasfatati
d. cofozei.

a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. b+c

ANS: C

51. Afazia caracterizeaza, de regula:

a. adolescentii
b. copiii
c. persoanele mai in varsta

ANS: C

52. Esecul scolar poate fi incadrat in categoria tulburarilor de:

a. comportament
b. limbaj
c. afectivitate

ANS: A

53. Alalia presupune lipsa totala a:

a. auzului
b. vazului
c. vorbirii
d. dexteritatii manuale
e. orientarii spatiale.

ANS: C

54. Diagnosticul de dislexo-disgrafie se poate pune de la varsta de:
a. 4 ani
b. 5 ani
c. 6 ani
d. 7 ani
e. 8 ani.

a. a+b+c+d+e
b. a+e
c. b+e
d. d+e

ANS: D

55. Tulburarile schemei corporale intra in categoria tulburarilor:

a. de psihomotricitate
b. morfologice
c. fizice
d. de comportament
e. cognitive.

ANS: A

56. Gigantismul este o tulburare de crestere, care se include in categoria mare a deficientelor:
a. functionale
b. morfologice
c. fizice
d. motorii
e. endocrine
f. de statura.

a. a+b+c+d+e+f
b. c+d+e
c. b+c+e+f
d. d+e+f

ANS: C

57. Deficienta mintala de gradul II se mai numeste si:
a. imbecilitate
b. idiotie
c. debilitate
d. cecitate
e. deficienta mintala severa.

a. a+e
b. c+d+e
c. b+c+e
d. a+b+c+d+e

ANS: A

58. Deficienta mintala de gradul I se mai numeste si:

a. imbecilitate
b. idiotie
c. debilitate
d. cecitate.

ANS: C

59. Zona de trecere dintre natural si patologic sub aspectul dezvoltarii mintale se numeste:
a. pseudodebilitate
b. debilitate
c. debilitate intelectuala
d. intelect de limita
e. intelect liminar.

a. a+b
b. d+e
c. c+d
d. a+b+c

ANS: B

60.
Cauzele care pot actiona in timpul sarcinii asupra mamei si sa determine aparitia unei deficiente la copil se numesc cauze:
a. prenatale
b. perinatale
c. neonatale
d. postnatale.

ANS: A

61. Cauzele postnatale sunt acele cauze care pot actiona si determina o deficienta:

a. in timpul sarcinii asupra mamei
b. in timpul travaliului
c. in primii ani de viata

ANS: C

62. In functie de criteriul momentului instalarii defectului vizual distingem:

a. defecte totale si partiale de vaz
b. defecte congenitale si defecte tardive
c. defecte ereditare si congenitale de vaz.

ANS: B

63. Cauzele neonatale ale diferitelor deficiente se mai numesc si cauze:

a. perinatale
b. prenatale
c. plurinatale.

ANS: A

64. Deficientele senzoriale totale sunt:
a. ambliopia
b. surdocecitatea
c. cecitatea
d. cofoza
e. surditatea
f. orbirea
g. hipoacuzia.

a. b+c+d
b. d+e+f+g
c. a+b+c+d+e+f+g

ANS: A

65. Blindismele se intalnesc in cazul deficientei:
a. de vaz totale
b. cecitatii
c. ampliopiei
d. motorii
e. orbirii.

a. a+b+c
b. b+c+d+e
c. a+b+e

ANS: C

66. Coeficientul de inteligenta in cazul deficientei mintale usoare se situeaza intre:

a. 0-20
b. 0-30
c. 20-50
d. 50-70
e. 70-90

ANS: D

67. In categoria tulburarilor polimorfe ale limbajului intra:
a. mutismul electiv
b. alalia
c. logonevroza
d. mutismul psihogen
e. afazia
f. afachia.

a. a+b+c+d+e+f
b. b+c+e+f
c. a+f
d. b+e

ANS: D

68. Incapacitatea din nastere a unei persoane de a vorbi se numeste:

a. mutism
b. alalie
c. afazie
d. afachie
e. pseudomutitate.

ANS: B

69. Mutismul psihogen presupune:

a. imposibilitatea de a vorbi din nastere
b. pierderea ireversibila a capacitatii de a vorbi din cauze de natura psihogena
c. refuzul de a vorbi.

ANS: C

70. In categoria polideficientelor intra:
a. surditatea
b. afazia
c. surdocecitatea
d. autismul
e. paralizia cerebrala.

a. c+d
b. a+b+d
c. b+c+d+e
d. a+b+c+d+e

ANS: A

71. Aftongia este o tulburare:
a. de limbaj
b. motorie
c. de voce
d. de crestere si dezvoltare.

a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c+d

ANS: C

72. Sindromul Down este asociat cu o deficienta:
a. mintala
b. cromozomiala
c. motorie.

a. a+b
b. a+b+c
c. a+c

ANS: A

73. Lentilele divergente sunt folosite in corectarea tulburarii partiale de vedere numite:

a. miopie
b. hipermetropie
c. astigmatism
d. daltonism
e. hipoacuzie unilaterala

ANS: A

74. Ochiul anormal din punctul de vedere al acuitatii se numeste:

a. ametrop
b. emetrop
c. imitrop
d. omotrop.

ANS: A

75. In categoria handicapurilor partiale de tip senzorial includem:

a. cecitatea
b. hipoacuzia
c. cofoza
d. mutismul.

ANS: B

76. Mutismul electiv se mai numeste si:
a. voluntar
b. psihogen
c. afectiv
d. educational.

a. a+d
b. a+b+c
c. a+b
d. a+b+c+d

ANS: C

77. “Pelticia” este denumirea populara pentru o tulburare:
a. motorie
b. de limbaj
c. de pronuntie
d. de scris.

a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. a+b+c+d

ANS: B

78. Rinolalia se mai numeste in popor si:

a. pelticie
b. fonfaiala
c. lalaiala.

ANS: B

79. Persoanele numite popular “tari de ureche” sufera de tulburarea numita stiintific:

a. deficit de vaz
b. deficit de atentie
c. deficit de auz total
d. deficit partial de auz.

ANS: D

80. Dizartria este o tulburare de limbaj numita si:

a. dislalie mecanica
b. dislalie audiogena
c. dislalie centrala.

ANS: C

81. Logofobia apare ca fiind specifica in:

a. cecitate
b. balbaiala
c. ambliopie.

ANS: B

82. Pseudofonastenia este o tulburare a:

a. vederii
b. echilibrului dinamic
c. echilibrului static
d. vocii
e. mersului.

ANS: D

83. Autismul are statistic vorbind o incidenta mai mare in randul subiectilor de sex:

a. masculin
b. feminin
c. sexul nu influenteaza incidenta acestui fenomen.

ANS: A

84. Daca tulburarile de comportament specifice varstei adolescentei se permanentizeaza, ele se transforma in tulburari:

a. psihice
b. de personalitate
c. de identitate.

ANS: B

85. Lateralitatea schimbata prin procesul de educatie se numeste lateralitate:

a. educationala
b. incrucisata
c. contrariata
d. ambidextrie.

ANS: C

86. Protezarea este o modalitate recuperatorie utilizata in cazul:
a. deficientelor motorii
b. auditive partiale
c. cofozei
d. cecitatii
e. surdocecitatii
f. hipoacuziei.

a. a+b+f
b. a+b+c+d+e+f
c. c+d+e+f
d. d+e+f

ANS: A

87. Tehnica folosita in diagnosticarea deficientei de auz (si a gradului de creștere a acesteia) se numeste:

a. acusticometrie
b. audiometrie
c. hipometrie
d. surdologie.

ANS: B

88. Pierderea auzului intre 0-90 dB caracterizeaza persoanele cu tulburarea numita:
a. cofoza
b. cecitate
c. alalie
d. hipoacuzie
e. deficienta partiala de auz
f. deficienta totala de auz.

a. a+b+c
b. b+c+d+e
c. d+e
d. a+b+c+d+e+f

ANS: C

89. Diagnosticul de dislalie cu semnificatie logopedica se poate pune dupa varsta de:

a. 2 ani
b. 3 ani
c. 2 ani si jumatate
d. 3 ani si jumatate
e. 1 an si jumatate.

ANS: D

90. Cea mai frecventa dintre tulburarile de pronuntie este:

a. stigmatismul
b. rotacismul
c. sigmatismul
d. lotacismul.

ANS: C

91. Demutizarea presupune trecerea de la:

a. lipsa vorbirii articulate la limbajul nonverbal
b. limbajul sonor la cel mimicogesticular
c. limbajul nonverbal la cel sonor
d. verbal la cel sonor.

ANS: C

92. Obosirea excesiva a vocii, ca urmare a utilizarii ei excesive apare in tulburarea numita:

a. afonie
b. pseudoafonie
c. fonastenie
d. pseudofonastenie
e. mutism

ANS: C

93. Formele clinice ale balbaielii sunt:
a. balbismul
b. balbaiala clonica
c. balbaiala fonica
d. balbaiala acustica.

a. b+c
b. a+d
c. a+b+c+d
d. c+d

ANS: A

94. “Fitacismul” este o tulburare de:

a. pronuntie
b. mers
c. deglutitie
d. echilibru.

ANS: A

95. Vorbim de dislalie fiziologica pana in jurul varstei de:

a. 2 ani
b. 3 ani
c. 2 ani si jumatate
d. 3 ani si jumatate.

ANS: D

96. Sindromul Down se mai numeste si:

a. mongolism
b. gargoilism
c. autism.

ANS: A

97. Coeficientul de inteligenta se calculeaza prin raportul dintre:

a. varsta mintala si varsta cronologica
b. varsta cronologica si varsta mintala

ANS: A

98. Compensarea ca modalitate de recuperare a diferitelor deficiente este de urmatoarele tipuri:
a. senzoriala
b. psihica.

a. a+b
b. a
c. b

ANS: A

99. Ecolalia reprezinta:

a. o tulburare de orientare
b. o tulburare de localizare sonospatiala
c. o tulburare de limbaj.

ANS: C

100. Cele mai cunoscute si studiate polihandicapuri sunt:
a. cecitatea
b. surdocecitatea
c. autismul
d. paralizia.

a. b+c
b. a+b+c+d
c. c+d

ANS: A

_________________
DANA

oameni buni,

poate n-aveti timp sa cititi manualele si sa raspundeti la intrebari. O.K.!!!!!!!!!!!!
dar haideti sa comunicam in vreun fel... raspundeti si voi la subiectele in discutie.... propuneti noi teme!
nu va ia prea mult sa va pese putin de forumul asta!!

haideti!!!!! :-)

_________________
DANA

aceeasi intrebare ca si pana acuma...de unde?cum?de cand?