Dezbatere grila BAZELE TEORETICE ALE EVALUÃRII PSIHOLOGICE

BAZELE TEORETICE ALE EVALUÃRII PSIHOLOGICE

ADEVÃRAT/FALS

1) Inteligenta, în functie de natura materialului, influenteazã într-o mãsura mai micã sau mai mare rezultatele la testele de memorie. Ceea ce înseamnã cã dacã vrem sã înregistrãm performanta memorativã nu trebuie sã alegem un material fãrã sens pentru testul de memorie. F *

2) Orice test are fidelitate înaltã dacã SEM este scãzutã. În consecintã, eroarea standard de mãsurã serveste la compararea testelor. A *

3) Coeficientii de consistentã internã determinã mãsura în care itemii testului
se referã la acelasi lucru. În consecintã, dacã testul mãsoarã o caracteristicã
bi- sau multidimensionalã, ar necesită calculatã consistenta internã a fiecãreia
dintre scalele testului. A *

4) Metoda formelor paralele în calcularea fidelitãtii testelor constã în
administrarea a douã teste paralele si este adecvatã în cazul îndată ce se
urmãreste mãsurarea unor caracteristici generale ale persoanelor pentru cã
doar întocmai caracteristici vor influenta în acelasi mod scorurile ambelor
teste. A *

5) Standardizarea testelor înseamnã si standardizarea tehnicii de administrare, tehnicii de cotare si de interpretarea a rãspunsurilor. În aceste conditii putem spune cã dacã vrem sã uniformizãm conditiile în care are loc
examenul psihologic, nu este importantã standardizarea testului. F *

6) Validarea unui test reprezintã un complex de mãsurãtori centrate pe
problema în ce mãsurã testul mãsoarã ceea ce îsi recomandă sã evalueze. În
acest sens, dacã avem asiguratã fidelitatea testului, în mod automat avem
asiguratã si validarea acestuia. F *

7) Colegiul psihologilor Din România a constituit un cod de conduitã
deontologicã în privinta testãrii educationale si psihologice în care sunt
prevãzute norme de practicare a evaluãrii psihologice, a construirii si
utilizãrii testelor. În cazul în care acest lucru nu se respectã, conform Legii
213 din 2004, psihologul poate fi tras la rãspundere. A *

8) Testarea psihologicã cere calitatea psihologului de a traduce informatia
datã de test în prescriptii cu sens, practice si adecvate . În consecintã, este
necesar sã adecvãm informatia furnizatã în functie de specificul domeniului
beneficiarului. A *

9) Observatia este o tehnicã de evaluare care trebuie sã completeze orice
examen. Acest lucru nu înseamnã cã intensitatea si variatiile muncii depuse
de subiectul care rãspunde la teste fac obligatoriu parte din examenul
psihologic. F *

10) Scopurile evaluãrii psihologice includ în general: producerea de descrieri si imagini despre o persoanã; evaluarea persoanei are ca finalitate producerea de decizii despre relatia acelei persoane cu mediul ei actual sau cu mediile posibile: adecvare, normalitate, functionalitate, disfunctionalitate;
verificarea de ipoteze, construirea unei teorii. A *
Dacã aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevãrat, în caz contrar,
tastati Fals

11) Principiile si metodologia nespus de formalizatã a examenului psihometric
pornesc de la definitia lui E. L. Thorndike: "Dacã un fapt existã, existenta
sa are o anumitã mãsurã cantitativã". În consecintã, psihologia se ocupã cu
trãsãturi distincte care au o existentã realã, trãsãturi pe care le prezintã toti
oamenii desi în mãsurã diferitã; trãsãturi care pot fi mãsurate.
Evaluati dacã consecinta prezentatã exprimã riguros ipoteza lui Thorndike.
A *
Dacã aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati, Adevãrat în caz contrar,
tastati Fals

12) Standardele deontologice pentru testarea psihologicã si educationalã
cuprind: norme profesionale pentru utilizarea testului si norme pentru
procedurile de administrare prevãzând administrarea testului, stabilirea
scorului si elaborarea raportului de psihodiagnozã, protejarea drepturilor
subiectilor si protejarea drepturilor animalelor. F *
Dacã aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevãrat, în caz contrar,
tastati Fals

13) Prevederea din codul deontologic privind obtinerea consimtãmântului
include obligatia psihologului de a explica motivul examenului; în unele
situatii, acordul se realizeazã într-o formã scrisã, semnatã de ambele
persoane. În situatiile când intruziunea testului în viata particularã este
minorã nu se dau explicatii detaliate despre test pentru a nu fi afectate
rezultatele examinãrii. A *
Dacã aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevãrat, în caz contrar,
tastati Fals

14) A. Anastasi afirmã cã: "Un test psihologic este în mod esential o mãsurã
obiectivã si standardizatã a unui esantion de comportament". În consecintã
putem spune cã valoarea psihodiagnosticã si predictivã a testului psihologic
depinde de gradul în care serveste ca indicator al unei arii relativ largi si
semnificative a comportamentului uman.
Evaluati dacã consecinta prezentatã exprimã riguros conditia exprimatã de
Anastasi. A *
Dacã aceastã afirmatie este riguros exactã, tastati, Adevãrat în caz
contrar, tastati Fals

15) Calitãtile generale ale testului psihologic, respectiv factorii care îi
determinã valoarea practicã sunt: utilitatea, acceptabilitatea, sensibilitatea,
caracterul direct, non-reactivitatea si caracterul rational. F *
Dacã aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevãrat, în caz contrar,
tastati Fals

16) Acceptabilitatea, ca si calitate a testului psihologic, se referã la capacitatea
testului de a sesiza schimbãrile în timp. F *
Dacã aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevãrat, în caz contrar,
tastati Fals

17) Evaluarea sau revederea testului sau instrumentului psihologic poate fi
rezolvatã printr-o listã sistematicã de cerinte. Dintre cerintele generale fac
parte: fidelitatea, validitatea, interpretabilitatea, a gradul de predictibilitate
al testului. Astea trebuiesc considerate în functie de caracteristicile
concrete ale testãrii: specificul scopului testãrii, al populatiei, al conditiilor
de testare. A *
Dacã aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevãrat, în caz contrar,
tastati Fals

18) Indiferent ce construct are douã proprietãti: este o abstractizare a unor regularitãti
din naturã; nu este observabil direct, dar poate fi conectat cu entitãti sau
evenimente concrete, observabile. A *
Dacã aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevãrat, în caz contrar,
tastati Fals

19) Pentru o interpretare corectã a scorurilor unui test este obligatoriu sã fie
îndeplinite câteva conditii: sã se stie exact ce reprezintã scorurile testului;
mãsurãrile fãcute de test sã fie corecte; testul sã fie administrat în limitã de
timp. F *
Dacã aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevãrat, în caz contrar,
tastati Fals

20) Tipul de atentie este puternic legat de personalitate. Ceea ce testãm prin
testele de atentie nu este atentia ca atare ci tipuri de sarcini în care subiectul
trebuie sã fie atent pentru a reusi sã le rezolve. În consecintã, pentru ca rezultatul sã nu fie mijlocit de alte aptitudini specifice (de exemplu, inteligenta) testele de atentie se construiesc pe sarcini simple, cele mai simple: testele de baraj (baraj litere, baraj figuri -pãtrate sau cercuri, sau arcuri de cercuri etc.). A *
Dacã aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati, Adevãrat, în caz contrar,
tastati Fals

ALEGERE MULTIPLÃ (una sau mai multe variante de rãspuns)

1) Dintre procedurile de validare descrise mai jos una nu face parte din
procesul de validare a unui test.
1 validitatea de criteriu
2 validitatea de aspect *
3 validitatea de continut
4 validitatea conceptualã

2) Coeficientii de stabilitate fac parte di procedurile de calculare a fidelitãtii
unui test. Care dintre metodele de mai jos se referã la calculul stabilitãtii:
1 metoda formelor paralele
2 analiza consistentei interne
3 metoda test – retest *
4 concordanta inter-evaluatori

3) Care dintre testele de mai jos mãsoarã si gradul de deteriorare mentalã:
1 Scalele Wechsler *
2 Testul de aptitudini MacQaurrie
3 Testul matrici progresive Raven
4 Testele Domino

4) Este necesarã prudenta în interpretarea rezultatului la un test de memorie;
un rezultat izolat nu poate fi generalizat pentru cã poate fi conditionat de
mai multi factori. Dintre elementele de mai jos una nu este corect inclusã
între elementele care ar conditiona rezultatul la testul de memorie.
1 atentia subiectului
2 metoda de testare folositã
3 continutul examenului
4 caracterul examinatorului *

5) Testele verbale mãsoarã abilitãtile verbale prin probe cum ar fi cele
prezentate mai jos. Care dintre elemente nu face parte dintre testele de
mãsurare a inteligentei verbale:
1 vocabular
2 similitudini
3 întelegere
4 desen *

6) întâiul autor care a introdus în psihologie termenul de „test mental” este:
1 A. Einstein
2 J. M. Cattell *
3 F. Galton
4 C. G. Jung

7) Definirea fidelitãtii testelor nu conține referiri la:
1 stabilitate
2 repetabilitate
3 distributivitate *
4 coonsistentã

8) Dintre procedurile legate de analiza validitãtii unui test nu face parte:
1 metoda verificãrii criteriului
2 metoda reprezentativitãtii continuturilor
3 metoda evaluãrii consecintelor
4 metoda testelor paralele *

9) Examinatorul este unul dintre factorii de influentã majorã în examenul
psihologic. Sunt descrise cel putin 6 variabile relevante, dintre care:
Dintre cele trei combinatii prezentate mai sus, unele sunt în totalitate
corecte dar existã si una partial gresitã. Care este aceasta?
1 caracteristicile fizice ale examinatorului; prezenta sau absenta sa din
camera de testare
2 comportamentul sãu, "cald" sau "rece"; conditionarea operatã asupra
comportamentului verbal al subiectului
3 efectul examinatorului ca persoanã; starea de relaxare sau încredere a
subiectului testat *

10) Normalitate înseamnã, în sens cantitativ, sã determini nivelul de eficientã al
unei abilitãti psihice sau a unei dimensiuni de personalitate în raport cu
modul în care se comportã acestea în populatia de referintã. În acesti
termeni statistici, iesirea în afara normalitãtii poate însemna si o
performantã de exceptie, dar si nivelele de retard mental aflate sub media
performantei populatiei generale.
Evaluati la care dintre perspectivele asupra normalitãtii se referã afirmatia
de mai sus:
1 social-culturalã
2 statisticã *
3 psiho-medicalã
4 mass media

11) Sãnãtatea mintalã este definitã, de regulã, prin urmãtoarele caracteristici:
Dintre cele patru combinatii prezentate mai sus, unele sunt în totalitate
corecte dar existã si una partial gresitã. Care este aceasta?
1 posibilitatea de constientizare, acceptare si corectitudine în modul cum
se concepe pe sine;
2 stãpânirea mediului si adecvarea în modul de a face fatã cerintelor
vietii;
3 integrarea si unitatea personalitãtii; autonomia si încrederea în sine;
4 perceperea realistã si sensibilitatea socialã; vulnerabilitate psihicã. *

12) Mãsurarea cantitativã în psihologie include trei tipuri de statistici si anume:
Dintre cele trei combinatii prezentate mai sus, una este în totalitate corectã.
Care este aceasta?
1 statistici descriptive; statistici inferentiale; statistici moderatoare
2 statistici inferentiale; statistici descriptive; statistici mediatoare
3 statistici multivariate, statistici descriptive, statistici inferentiale *
13) Acest tip de scalã de mãsurã are o singurã calitate si anume exclusivitatea
(un numãr poate fi atribuit doar o singurã datã). Nu se pot folosi nici un fel
de proceduri matematice.
Ne referim la scalele?
1 de tip ordinal
2 de tip nominal *
3 de interval
4 de proportie

14) Orice test psihologic sau educational care este adresat utilizãrii în practicã
trebuie sã fie perceput de cei examinati cu acesta ca fiind adecvat
domeniului în care este aplicat.
Aceastã excelență a testelor este denumitã ?:
1 validitate de înfățișare *
2 fidelitate
3 validitate de criteriu
4 standardizare

15) Acest tip de validitate este analizat la testele care se utilizeazã pentru a
estima “cum actioneazã o persoanã în universul de situatii pe care testul
intentioneazã sã îl reprezinte”.
Este vorba despre:
1 validitatea de continut *
2 validitate predictivã
3 validitate concurentã
4 validitate de aspect

16) Douã strategii sunt utilizate în mod obisnuit pentru aprecierea validitãtii
relative la criteriu a testelor:
Care este rãspunsul corect?
1 validitate externã si validitate internã
2 validarea predictivã si validarea concurentã *
3 validitatea discriminativã si validitatea convergentã
4 validitate de construct si implicatiile valorice

17) Validitatea este si o evidentã a consecintelor naturale si potentiale ale utilizãrii
actiunilor de interpretare a scorurilor testului si de utilizare a informatiilor
astfel obtinute. Cine este autorul contemporan care a subliniat necesitatea
includerii consecintelor în dovezile referitoare la validitatea testului.
Care este rãspunsul corect?
1 Messick *
2 Minulescu
3 Anastasi
4 Pitariu

18) Conceptul de vârstã mentalã a fost introdus în normarea scalelor la
începutul secolului XX de cãtre:
Care este rãspunsul corect?
1 Cattell
2 Weschler
3 Raven
4 Binet – Simon *

19) Rezultatele standard se pot obtine prin transformãri lineare sau prin
transformãri nelineare ale rezultatelor brute.
Alegeti dintre rãspunsurile de mai jos tipul de normare care prezintã acest
specific:
1 percentilele
2 scorurile T *
3 coeficientul de inteligentã
4 vârsta mentalã

20) Taxonomia tipurilor de itemi realizatã de A. Angleitner se referã la relatiile
posibile între itemul testului de personalitate si trãsãtura evaluatã. Astfel
itemul poate descrie……categorii de aspecte comportamentale:
Alegeti dintre rãspunsurile de mai jos cifra care completeazã spatiul gol:
1 7 *
2 3
3 6
4 2

21) Dintre factorii care intervin si influenteazã reactia subiectului la continutul
testului si care astfel pot interfera cu obiectivul acestuia, cu ceea ce îsi
propune testul sã mãsoare, sunt: continutul testului; formatul testului: în
relatie cu viteza de lucru, maniera de rãspuns, usurinta sau dificultatea de a
face fatã acestui format; prototipul de succesiune a itemilor; dependenta de
cultura din care a fãcut parte cel care a fãcut testul.
Ce tip de factori au fost prezentati mai sus?
1 factori ce tin de caracteristicile persoanelor implicate
2 factori ce tin de caracteristicile situatiilor de examinare
3 factori ce tin de caracteristicile testului – stimul *
4 factori care tin de timpul de testare

22) În istoricul dezvoltãrii testelor destinate intelectului existã 3 orientãri
psihometrice.
Alegeti dintre combinatiile de mai jos cea care le cuprinde perfect pe toate
trei:
1 inteligenta ca dezvoltare, inteligenta ca aptitudine si simularea unor
situatii de problem-solving
2 inteligenta ca dezvoltare, inteligenta ca aptitudine, inteligenta ca
structurã factorialã *
3 inteligenta ca structurã factorialã, inteligenta ca dezvoltare si
inteligenta ca factor de personalitate

23) Scopul testului matrici progresive este de a mãsura aptitudinile subiectului
în perioada când rezolvã proba. Despre ce tip de aptitudini intelectuale nu
este vorba?
Indicati rãspunsul eronat din cele prezentate mai jos.
1 de a dezvolta un sistem de a rationa
2 de a sesiza relatiile care existã între ele
3 de a concepe natura figurii care urmeazã si fiecare sistem de relatii
prezentat
4 de a ghici figurile fãrã semnificatie definitã *

24) Raven descrie MP38 ca probã de observare si de claritate a gândirii; fiecare
probã este în realitate sursa sau originea unui sistem de gândire; de aici si
denumirea de:
Care este rãspunsul corect?
1 rationament verbal
2 matrici intelectuale
3 matrici progresive *
4 rationament intelectual

25) La testul T:A:I. rezultatele la subtestele cifre si imagini determinã:
Care este rãspunsul corect?
1 forma analiticã *
2 abstractã
3 concretã
4 inventivã

26) La testul T:A:I. rezultatele la subtestele desene si fraze determinã:
Care este rãspunsul corect?
1 forma analiticã
2 abstractã
3 concretã
4 inventivã *

27) La testul T:A:I. rezultatele la subtestele desene si cifre determinã:
Care este rãspunsul corect?
1 forma analiticã
2 abstractã *
3 concretã
4 inventivã

28) Testul de inteligentã analiticã d. se datoreazã psihologului
elvetian......................... care a combinat diferitele probe folosite de alti
autori astfel încât sã dea indicatii asupra caracterului calitativ al inteligentei
unui individ, fãcând sã iasã în evidentã latura sa abstractã, concretã,
analiticã sau inventivã.
Care este rãspunsul care completeazã corect spatiul lipsã?
1 Meili, *
2 Weschler
3 Piaget
4 Bonnardel

29) Pentru a se putea interpreta un profil al rezultatelor stanbdardizate la testul
................, se va tine seama cã rezultatele subtestelor, luate douã câte douã,
determinã forma inteligentei.
Cuvântul care completeazã spatiul lipsã este:
1 Raven
2 W.I.S.C.
3 T.A.I. *
4 Memorie auditivã

30) Dupã modul în care atentia se manifestã în deosebite feluri de activitãti se
testeazã capacitatea de rezistentã la distragerea prin perturbatii,
respectiv........................atentiei pe o activitatea precisã pentru a permite
acesteia derularea în conditiile cele mai favorabile si în forma sa cea mai
intensã.
Care dintre urmãtoarele cuvinte completeazã spatiul lipsã?
1 distributivitatea
2 concentrarea *
3 flexibilitatea
4 instabilitatea

31) Dupã modul în care atentia se manifestã în diferite soiuri de activitãti se
testeazã ........................atentiei, respectiv disponiblitatea de a performa în
douã activitãti concomitent.
Care dintre urmãtoarele cuvinte completeazã spatiul lipsã?
1 distributivitatea *
2 concentrarea
3 stabilitatea
4 fidelitatea

DA/NU

1) Constructul psihologic este o idee abstractã, construitã de experti care are
ca specific: nu este direct observabil, este o abstractizare lipsitã de continut.F *

2) Anxietatea în testare afecteazã capacitatea subiectului de a rãspunde la
testele de inteligentã. În rest, nu se observã influente negative din partea
altor factori. F *

3) Examenul psihologic de tip clinic are un cadru psihometric riguros
formalizat, spre deosebire de examenul de selectie. F *

4) Formele de calculare a fidelitãtii diferã si în functie de caracteristicile
mãsurate de test. A *

5) În practicã, absolut orice test întrebuințat este obligatoriu sã prezinte un idice de
fidelitate înalt, peste 0.85. F *
6) Testarea psihologicã se face doar când existã o problemã specificã, care
este suficient de bine definitã pentru a îngăduie sã decizi dacã testarea este
adecvatã si felul cum o poti adecva. A *
Dacã afirmatia exprimã un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

7) Testarea psihologicã nu cere în mod obligatoriu cunoasterea si folosirea
adecvatã a standardelor si consideratiilor etice si deontologice privind
testarea psihologicã. F *
Dacã afirmatia exprimã un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

8) Psihodiagnoza ca activitate sistematicã de evaluare psihologicã nu are ca
functie si evidentierea sau demonstrarea functionalitãtii programelor de
învãtare si formare. F *
Dacã afirmatia exprimã un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

9) Standardele deontologice specifice activitãtii de evaluare psihologicã nu
includ prevederi legate de folosirea procedurilor stiintifice pentru
proiectarea si selectarea tehnicilor adecvate populatiilor particulare. F *
Dacã afirmatia exprimã un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

10) Metoda fidelitãtii test-retest evalueazã gradul în care scorurile obtinute la un test de acelasi subiect sunt identice de la o administrare la alta. F *
Dacã afirmatia exprimã un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

11) Întotdeauna, împreunã cu valoarea unui coeficient de stabilitate, se vor
comunica si: mărimea intervalului de timp dintre test si retest; conditiile în
care s-au efectuat testãrile, pentru a putea identifica eventualele surse de
eroare de mãsurã; nu se comunicã vârsta subiectilor testati, întrucât s-a
constatat cã si aceasta are nu influentã asupra mãrimii coeficientului de
stabilitate. F *
Dacã afirmatia exprimã un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

12) Coeficientii de consistentã internã indicã mãsura în care itemii testului se
referã la acelasi lucru si sunt utili pentru calculul validitãtii testelor care
mãsoarã o caracteristicã unidimensionalã. F *
Dacã afirmatia exprimã un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

13) Metoda fidelitãtii prin tipare paralele constã în administrarea a douã teste,
care reprezintã instrumente de mãsurã similare, la clipe extraordinar de apropiate
unul de altul, si determinarea coeficientului de corelatie liniarã între
scorurile observate ale celor douã forme. A *
Dacã afirmatia exprimã un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

14) Se vor cere nivele înalte de fidelitate testelor folosite pentru a se lua decizii
importante asupra tipilor si testelor care împart indivizii în mai multe
categorii pe baza unor diferente relativ mici între ei. În selectia
profesionalã, de pildã, se vor folosi teste care au coeficienti de fidelitate mai
mari. A *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

15) Validarea se mai referã la instrumentul în sine, nu la interpretarea datelor
furnizate de el. F *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

16) Nu este necesar ca procedura de va1idare sã fie reluatã periodic pe
esantioane diferite de subiecti. F *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

17) Validarea testului relativã la constructul mãsurat se ocupã de calitãtile
psihice care contribuie la formarea scorurilor acestuia si urmãreste
întelegerea relatiei scorurilor cu un criteriu exterior. F *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

18) Un test are validitate discriminantã dacã evalueazã altceva decât diverse
teste sau variabile despre care se stie cã se referã la constructe ce nu au
legãturã cu constructul mãsurat de test. Aceasta înseamnã cã scorurile
testului nu sunt în relatie functionalã cu rezultatele acelor mãsurãtori. A *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

19) Dificultatea itemului este definitã în functie de procentul de persoane care
rãspunde corect la el. În procesul de construire a unui test, motivul principal
al analizei dificultãtii este cerinta sã alegi itemi care au un procent de
dificultate adecvat, în asa fel încât testul sã nu reprezintă o dificultate
majorã pentru majoritatea subiectilor, dar nici sã sã nu fie rezolvabil de
marea lor majoritate. A *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU
20) Dificultatea itemilor se referã la gradul în care un item diferentiazã corect între subiecti în ceea ce priveste comportamentul destinat sã-l mãsoare. F *
Dacã afirmatia exprimã un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

21) Normele / etaloanele reprezintã performantele realizate la testare de cãtre un esantion luat ca model. A *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

22) Din perspectiva abordãrii factoriale, factorul de fluentã verbalã se mãsoarã
tipic prin teste care cer o rapidã producere de cuvinte. De exemplu, se poate
cere subiectului sã genereze cât de repede posibil, într-un timp limitat, cât
mai multe cuvinte care încep cu o anumitã literã. A *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

23) Din perspectiva abordãrii factoriale, factorul de vizualizare spatialã se
mãsoarã tipic prin teste care cer manipularea mentalã a simbolurilor sau
desenelor geometrice. A *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

24) Din perspectiva abordãrii factoriale, factorul de atentie, se mãsoarã tipic
prin teste de reamintire de cuvinte, propozitii, imagini. F *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

25) Din perspectiva abordãrii factoriale, factorul de memorie se mãsoarã tipic
prin teste de analogii sau serii de completat. F *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

26) Interpretarea datelor la testele de inteligentã nu poate fi si nu trebuie
integratã în ansamblul personalitãtii subiectului. F *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

27) Wechsler considerã cã inteligenta trebuie înteleasã ca o functie a
personalitãtii ca întreg si rãspunde la multi alti factori, nonintelectivi, altii
decât cei inclusi în conceptul de abilitatea cognitivã. A *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

28) În W.A.I.S. scalele pentru mãsurarea Coeficientului Verbal cuprind 6 tipuri de probe: Informatie, Serii de numere de memorat, Vocabular, Aritmeticã, Comprehensiune, Similitudini, Cuburi. F *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

29) Testul analitic de inteligentã T.A.I. este compus din 6 subteste distincte.
Înainte de a începe executarea unui subtest se dau explicatiile respective si
se fac exercitiile preliminare, care se gãsesc în caiet. F *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

30) Scopul testelor de tip screening este de a identifica copii ce prezintã riscuri în creșterea psiho-comportamentalã, sau chiar anumite handicapuri în vederea posibilitãtii de a construi programe speciale de interventie
educational – terapeuticã. A *
Dacã afirmatia exprima un adevãr, tastati DA, în caz contrar, tastati NU

_________________
Diegis
_______________________________
Facultatea de Sociologie-Psihologie ID
An III

tot nu am inteles...de unde provin aceste grile?