Dezbatere grila PSIHOLOGIA COMUNICARII

PSIHOLOGIA COMUNICARII

MULTIPLE CHOICE

1. Este posibil ca două personalităti să nu comunice ?

a. da
b. nu *
c. depinde de situatie

2. Obiect de studiu al psihologiei comunicării este:

a. comunicarea despre comunicare; *
b. similar celui al psihologiei generale;
c. comunicarea despre modalitătile în care se comunică *

a. b+c
b. a+b
c. a+c *

3. Prin comunicare:

a. se constituie lumea internă a subiectului; *
b. se degajă tensiuni intrapsihice; *
c. se asamblează o perspectivă asupra lumii; *
d. un individ îsi poate constitui o reprezentare privind dispoziția internă a sa si a aproapelui său. *

a. a+c+d
b. a+c+d
c. b+c
d. a+b+c+d *

4. În cazul modelului transmiterii „energiei” (ilustrat prin lovirea unei pietre cu piciorul) cauzalitatea este:

a. circulară
b. liniară *
c. vectorială

5. Comunicarea este un proces:
a. de schimb, substantial, energetic, informational inter-sistemic; *
b. care instituie o relatie complexă între surse; *
c. care poate fi transpus cu exactitate într-un model matematic.

a. a+b *
b. a+c
c. b+c

6. Limbajul simbolic (al logicii matematice) se referă la:

a. realitatea repede înconjurătoare; *
b. ce este realitatea;
c. la obiectele aflate în variate raporturi, care alcătuiesc stări de fapt; *
d. cum este realitatea. *

a. a+b+c+d
b. c+d
c. a+b+c
d. a+c+d *

7. Limbajul notional (al logicii traditionale):

a. nu se referă la raporturile dintre obiecte; *
b. se referă la ceea ce este fiecare obiect, la esenta sa; *
c. îngăduie reflectarea realitătii; *

a. a+c
b. a+b+c *
c. a+b

8. Limbajul categorial (al logicii speculative):

a. permite surprinderea dinamicii în care sunt angajate obiectele; *
b. utilizează forme de reproducere exprimate prin categorii; *
c. conturează esentele obiectelor;
d. răspunde la întrebarea cum a fost, cum este si cum va fi un obiect. *

a. a+b
b. b+c
c. a+b+d *
d. a+b+c+d

9. Comunicarea îndeplineste functii precum:

a. informare; *
b. pozitionare; *
c. normare; *
d. influentare; *
e. contact afectiv; *

a. a+b+c+d+e *
b. a+b+c+d
c. a+b+c
d. a+b
e. a

10. Paradigma constă:

a. într-un ansamblu coerent de reprezentări care „servesc drept cadru de referintă comunitătilor de cercetători; *
b. într-o serie de repere prin care „realitatea” este decodată si „reconstruită” sub forma unor reprezentări stiintifice; *
c. dintr-o serie de algortimi cu valoare absolută în privinta capacitătii predictive a stiintei.

a. a+c
b. b+c
c. a+b *

11. Cum influentează o paradigmă modul în care este înteles fenomenul comunicării:

a. determină moduri specifice de raportare la comunicare; *
b. recomandă reprezentări specifice despre lume; *
c. întrucât realitatea este elementul central, exercită o influentă minimă;

a. a+c
b. a+b *
c. b+c

12. Cunoasterea aprofundată a individului este un demers situat într-o perspectivă:

a. emică; *
b. nomotetică;
c. etică;
d. idiografică. *

a. b+c+d
b. b+d
c. a+c+d
d. a+d *

13. Diferitele paradigme ale comunicării se distribuie, în raport cu modelul obișnuit elaborat de C. F. Shannon, asupra:

a. emitătorului si receptorului; *
b. palierului preconstient; *
c. fenomenelor de (de)codare; *
d. canalului de comunicare; *
e. retroaferentatiei. *

a. a+b+c
b. d+e
c. a+b+c+d+e *
d. b+d+e
e. a+c+d

14. Paradigmele comunicării pot să „gliseze” teoria între „polii”:

a. intrapsihic; *
b. heterogenetic;
c. intersubiectiv; *
d. alogenetic.

a. a+b+d
b. b+d
c. a+d
d. a+c *

15. Paradigma structurală consideră de maximă importantă:

a. palierul intrapsihic; *
b. are ca obiect de studiu comportamentul;
c. palierul intersubiectiv;
d. personalitatea. *

a. a+b
b. a+d *
c. b+c
d. a+b+d

16. Teoria psihanalitică arată că resorturile comunicării pot fi surprinse prin intermediul:

a. cognitiei individului;
b. dorintelor individului; *
c. analizei continutului comunicării;
d. răspunsului expresiv-represiv al dorintelor. *

a. b+c+d
b. a+c+d
c. b+d *
d. a+b+c+d

17. Conform lui S. Freud:

a. obiectul este creat de către pulsiunea subiectului; *
b. obiectul există a priori;
c. obiectul nu există

18. Paradigma structurală se referă în special la perspectiva:

a. dinamică asupra psihismului;
b. economică asupra psihismului;
c. topică asupra psihismului; *
d. fenomenologică asupra psihismului;

19. Începând din ce an este remaniată întâia topică freudiană?

a. 1915;
b. 1920; *
c. 1895;
d. 1922;
e. 1925.

20. Din perspectivă psihanalitică, care sunt principiile de a căror mediere tine maniera în care comunică individul ?

a. al satisfacerii (expresiei pulsionale imediate); *
b. al datoriei (al amânării descărcării si împlinirii nevoilor); *
c. al comportamentului (al adaptării la stimul);
d. al realitătii (al adaptării la contextul imediat). *

a. a+c
b. a+b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+d *

21. Psihanaliza propune un sistem al pulsiunilor ireductibile constituit din:

a. pulsiuni de viată; *
b. pulsiuni de moarte; *
c. pulsiuni sociale.

a. a+b *
b. a+c
c. b+c

22. Din paradigma structurală psihanalitică originează si alte directii ale teoriei comunicării, cum ar fi modelul:

a. tranzactional; *
b. fenomenologic;
c. proiectiv; *
d. cognitiv.

a. b+c+d
b. a+c+d
c. b+d
d. a+c *

23. Paradigma tranzactională:

a. orientează interesul cercetărilor către palierul interpersonal, interactional; *
b. orientează interesul cercetărilor către modalitătilor de codare-decodare ale mesajului; *
c. nu eludează dimensiunea intrapsihică; *
d. eludează mărimea intrapsihică;

a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c *
d. a+b+d

24. Teoria lui Eric Berne reprezintă o adaptare a:

a. primei topici freudiene într-o perspectivă nuantat intrasubiectivă;
b. celei de a doua topice freudiene într-o perspectivă nuantat intersubiectivă; *
c. primei topici freudiene într-o perspectivă nuantat intersubiectivă;
d. celei de a treia topice freudiene într-o perspectivă nuantat intrasubiectivă;

25. În viziunea lui Eric Berne, tranzactia reprezintă:

a. unitatea actiunii sociale; *
b. expresie a intelectului emitătorului;
c. un mesaj generat de o stare interioară a Eului emitătorului; *

a. a+b
b. a+c *
c. b+c

26. Eul Parental este:

a. structurat conform principiului datoriei; *
b. poate fi asociat imperativului trebuie; *
c. poate fi asociat pricipiului plăcerii;
d. are o componentă limitativă; *
e. are o componentă protectivă. *

a. a+b+c+d+e
b. b+c+d+e
c. a+b+c+d
d. a+b+d+e *

27. În ordine limitativă, mesajul generat de Eul parental va contine:

a. ordine; *
b. judecăti; *
c. amenintări; *
d. încurajări;

a. a+b+c *
b. b+c+d
c. a+b+d
d. a+b+c+d

28. În ordine protectivă, mesajul generat de Eul parental:

a. va îngriji; *
b. va consola; *
c. va refuza.

a. b+c
b. a+b+c
c. a+b *

29. Eul parental este pentru individ sediul:

a. etic; *
b. axiologic; *
c. normativ. *

a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c

30. Eul Adult:

a. reprezintă palierul rational; *
b. permite estimarea probabilitătii în diferite situatii; *
c. permite decizia în raport cu elementele realitătii. *

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c *

31. Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:

a. analiză; *
b. imaginatie;
c. comparare; *
d. negociere; *
e. învătare. *

a. a+b+c+d+e
b. c+d+e
c. b+c+d
d. a+c+d+e *
e. a+b+c

32. Eul Copil indică palierul:

a. afectiv al personalitătii; *
b. neocupat de constrângeri; *
c. care deliberează si decide;
d. centrat pe trăire adaptată. *

a. b+c+d
b. a+b+c+d
c. b+d
d. a+b+d *

33. Mesajele provenite din starea de Eu Copil:

a. contin dorinta în expresia ei directă; *
b. se raportează la principiul datoriei;
c. sunt centrate pe rezolvarea situatiilor;
d. sunt sustinute de afecte optimiste sau negative. *

a. a+c
b. b+d
c. a+d *
d. a+c+d

34. În viziunea lui Berne, tranzactiile pot fi :

a. liniare ;
b. încrucisate ; *
c. complementare ; *
d. similare.

a. a+b
b. a+c
c. b+c *
d. a+b+d

35. În perspectivă tranzactională, timbrele:

a. reprezintă trăiri reprimate de-a lungul istoriei subiectului; *
b. reprezintă o colectie de frustrări cu efect asupra comunicării actuale; *
c. mentin individul în paternuri de comunicare, ce vor fi constituit odinioară unice maniere adaptative la comportamentul celuilalt; *
d. devin roluri prin care celălalt este determinat să se comporte precum persoane semnificative ale istoriei personale. *

a. a+b+c+d *
b. a+b+c
c. a+b
d. a

36. În cadrul sistemul propus de Scoala de la Palo comunicarea se realizează pe următoarele „canale”:

a. analogic; *
b. cosubstantial;
c. digital; *
d. închis;

a. a+b
b. a+b+c
c. b+d
d. a+c *

37. În ordine filogenetică:

a. comunicarea analogică se situează anterior celei digitale; *
b. comunicarea digitală se situează premergător celei analogice;
c. comunicarea analogică si cea digitală au apărut în simultan.

38. Limbajul analogic:

a. posedă o semantică adecvată relatiei; *
b. nu posedă o semantică adecvată relatiei;
c. are o sintaxă care să permită definitii ale naturii relatiei;
d. nu are o sintaxă care să permită definitii ale naturii relatiei. *

a. a+b
b. a+d *
c. b+d
d. b+c

39. Conform Scolii de la Palo Alto, în domeniul relatiei, comunicarea se realizează sub formă:

a. analogică; *
b. digitală;
c. analogică si digitală.

40. Mesajele analogice dăruiește informatii privind:

a. acordul/dezacordul; *
b. continut ideatic/continut cognitiv;
c. frustrarea/gratificarea; *
d. dominanta/obedienta. *

a. a+b+c+d
b. a+b+c
c. a+b+d
d. a+c+d *

41. Limbajul digital:

a. are o sintaxă logică deosebit de complexă; *
b. are o sintaxă logică foarte simplă;
c. este lipsit de o semantică adecvată relatiei. *
d. are o semantică adecvată relatiei;

a. a+c+d
b. b+c
c. a+b+d
d. a+c *

42. Nivelul relatiei si al limbajului analogic:

a. este subordonat limbajului digital si continutului comunicării;
b. este supraordonat limbajului digital si continutului comunicării; *
c. este comun cu cel al limbajului digital si al continutului comunicării.

43. Interactiunea simetrică se caracterizează prin:

a. egalitate si prin minimizarea diferentelor dintre interlocutori; *
b. maximalizarea diferentelor dintre interlocutori;
c. alternarea egalitătii cu maximalizarea diferentelor dintre interlocutori.

44. Interactiunea părinti-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip:

a. simetric;
b. complementar; *
c. alternativ simetric si complementar.

45. Paradigma fenomenologică presupune centrarea interesului cercetării asupra modelelor:

a. intrapsihice;
b. intersubiective; *
c. intrapsihice si interesubiective.

46. Care sunt modalitătile de reactie la imaginea de sine a interlocutorului:
a. interogare;

b. confirmare; *
c. respingere; *
d. negare. *

a. a+b+c+d
b. a+b+c
c. a+c+d
d. b+c+d *

47. Efectul „Pygmalion” desemnează:

a. nevoia de a delimita spatiul subiectiv de cel obiectiv;
b. tendinta de a atribui celorlalti elemente conforme propriilor expectatii; *
c. capacitatea individului de a îsi determina viata.

48. În perspectivă psihanalitică, Eul are sarcina de a negocia cu exigente care provin din:

a. Se, exigente pulsionale (dorinte); *
b. Realitatea transcendentă, exigentele fiintei;
c. Realitatea exterioară, exigentele realitătii. *

a. a+c *
b. b+c
c. a+b

49. În perspectivă psihanalitică, Eul-plăcere-purificat se constituie:

a. în momentul în care toate obiectele „partiale” care penalizează au fost proiectate ; *
b. tot ceea ce este rău este „halucinat” în exterior, departe ; *
c. tot este bun si reduce tensiunea este halucinat în actualitate si aproape. *

a. a+b+c *
b. b+c
c. a+c

50. În ce fază a dezvoltării Eului perceptia este distrinsă de reprezentare si se poate compara obiectul perceput cu reprezentarea sa, pentru a actualiza reprezentarea :

a. Eul-realitate ;
b. Eul realitate-definitiv; *
c. Eul-plăcere-pură.

51. Pentru Jung, Eul:

a. se bazează pe întregul câmp de constiintă si pe totalitatea continuturilor inconstiente dar nu constă în acestea; *
b. este dinamizator si reglator al vietii individuale; *
c. este supraordonat Sinelui;
d. parcurge un amplu proces de diferentiere si individualizare; *

a. a+c+d
b. a+b+d *
c. c+d
d. b+c+d

52. Considerarea Eului ca nucleu al personalitătii a fost favorizată de:

a. constientizarea functiilor individuale si sociale ale Eului în raport cu lumea; *
b. amplificarea rolului Eului în structura personalitătii prin raportare la situatiile de degradare si tulburare psihică; *
c. nevoia de sens si autorealizare, de fericire, de armonie bio-psiho-socială. *

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c *

53. Personalitatea interpersonală este personalitatea mai târziu cum este percepută de indivizii cu care se relationează, de membrii grupului de apartenentă pe baza:
a. naturii si structurii interactiunilor din grup; *
b. a rolurilor si statutelor membrilor grupului; *
c. a contributiei fiecărui penis la dobândirea scopurilor comune. *

a. a+b+c *
b. b+c
c. a+b

54. Reactia spontană de tip „buldozer” este specifică personalitătii:

a. narcisice; *
b. pasiv-agresive;
c. isterice;
d. obsesionale.

55. Reactia spontană de tip „delicat” este specifică personalitătii:

a. pasiv-agresive;
b. dependente; *
c. isterice;
d. obsesionale.

56. Reactia spontană de tip „evitant” este specifică personalitătii:

a. dependente;
b. isterice;
c. pasiv-agresive; *
d. obsesionale.

57. Care sunt caracteristicile personalitătii anxioase:

a. îsi face griji disproportionate în raport cu posibilele „riscuri”; *
b. se află într-o permanentă stare de încordare vigilentă; *
c. are o permanentă stare de tensiune psihică si somatică; *
d. are o inteligentă situata in zona medie.

a. b+c+d
b. a+b+c+d
c. b+c
d. a+b+c *

58. Cărui tip de personalitate îi este specifică ideea că societatea este umplută de primejdii şi de mari pericole, fiind în acest sens necesar să anticipeze şi să fie pregătită pentru catastrofe:

a. dependentă;
b. isterică;
c. anxioasă; *
d. pasiv-agresivă;
e. obsesională.

59. Care sunt caracteristicile personalitătii paranoide:

a.este fascinată de celălalt;
b. se mentine rigid în propriul univers construit prin ratiune si excluderea afectelor; *
c. celălalt este pus încontinuu la îndoială. *

a. b+c *
b. a+c
c. a+b+c

60. Care sunt caracteristicile personalitătii isterice:

a. se manifestă astfel încât să se afle permanent în centrul atentiei; *
b. se adaptează bine situatiilor;
c. discutiile se centrează asupra trăirilor propriei persoane; *
d. starea sa afectivă poate oscila rapid; *
e. se raportează la ideal si exagerează situatiile si trăirile sale. *

a. b+c+d+e
b. a+b+c+d+e
c. a+d+e
d. a+b+d
e. a+c+d+e *

61. Care sunt caracteristicile personalitătii obsesionale:

a. are o tinută morală deosebită; *
b. este perfectionist, respecte norma, legea, regula socială; *
c. îi este relativ usor să ia o decizie;
d. analizează în detaliu toate aspectele realitătii. *

a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+d *
d. c+d

62. Care sunt caracteristicile personalitătii narcisice:

a. are sentimentul excelentei si unicitătii; *
b. consideră normal un destin privilegiat; *
c. este un bun ascultător;
d. atingerea propriilor interese îi provoacă afecte extreme manifestate agresiv. *

a. a+b+d *
b. b+c+d
c. a+b+c
d. a+b+c+d

63. Care sunt caracteristicile personalitătii dependente:

a. are nevoie de suport si aprobare; *
b. suportă bine separarea;
c. nu poate risca să îi fie invalidate convingerile sale; *
d. este de acord cu opiniile celorlalti chiar împotriva propriilor interese. *

a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c
d. a+c+d *

64. Care sunt caracteristicile personalitătii pasiv-agresive:

a. este rezistentă la atitudinile si comportamentele celorlalti; *
b. se află într-o relatie dificilă cu autoritatea; *
c. are o bună capacitate de a rezolva problemele;
d. se află în opozitie implicită cu ceilalti. *

a. a+b+c
b. a+b+d *
c. b+c
d. b+c+d

65. Din perspectiva raportului cu personalitatea, cultura este:

a. un vast sistem comunicational al cărui cod inconstient reprezintă suma modelelor culturale care actionează permanent si modelează comportamentul individului în societate; *
b. inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indivizi ; *
c. un univers de forme, de semnificatii si conduite simbolice care pe măsură ce sunt vestite si dirijate, în aceeasi măsură sunt percepute intuitiv si lăsate să se petreacă, ignorate. *

a. a+b
b. a+b+c *
c. b+c

66. Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui Abraham Kardiner si Ralf Linton privind raportul dintre cultură si personalitate:

a. personalitate de bază; *
b. institutii primare; *
c. institutii secundare; *
d. sisteme introiective;
e. sisteme proiective. *

a. c+d+e
b. b+c+e
c. a+b+c
d. a+b+c+e *
e. a+b+c+d

67.În ordinea perspectivei paradoxale asupra comunicării, o acţiune conform bunului simţ şi logicii comune poate conduce la:

a. esec; *
b. succes;
c. depinde de situatie.

68. Conform teoriei matematicianului francez Evariste Galois, grupul este un ansamblu de elemente:

a. care nu au o calitate în comun;
b. comutative; *
c. care contine un element neutru; *
d. simetrice; *

a. a+b+c
b. c+d
c. a+c+d
d. b+c+d *

69. Conceptul de enantiodromie rerezintă o ilustrare a următorei proprietăti a grupului (după cum este înteles de Evariste Galois):

a. simetrie a elementelor; *
b. comutativitate a elementelor;
c. neutralitate a unui element.

70. Teoria tipurilor logice postulează următoarea axiomă fundamentală:

a. elementul care cuprinde toti membrii unei clase poate fi în același timp membru al acelei clase;
b. elementul care cuprinde toti membrii unei clase nu poate fi concomitent membru al acelei clase; *
c. elementul care cuprinde o parte din membrii unei clase poate fi totodată membru al acelei clase.

71. Conform (auto)definitiei paradoxale (antinomiei semantice) „sunt incapabil să înteleg”, subiectul:

a. nu poate întelege;
b. are capacitatea de a întelege; *
c. întelege în mică măsură situatia.

72. Sintagme precum „Fii spontan! Vreau ca tie să-ti placă să înveti!” sunt exemple de:

a. paradoxuri logico-matematice;
b. definitii paradoxale;
c. paradoxuri pragmatice. *

73. În mod esential, schimbarea produsă prin comportament paradoxal se caracterizează prin faptul că:

a. apare ca neasteptată, ciudată, contrară bunului simt; *
b. degajează situatia de solutiile partiale între care subiectul oscilează compulsiv, generând dileme si dificultăți insolubile; *
c. nu se situează în ordinea logicii cauzale; *

a. a+b+c *
b. b+c
c. a+b

74. Schimbarea paradoxală se întemeiază:

a. pe puterea prezentului; *
b. pe coordonatele actuale ale stării de fapt; *
c. pe viitorul individului;
d. pe ignorarea modului în care s-a ajuns la situaŃie (timpul trecut). *

a. a+b+c
b. b+c
c. b+c+d
d. a+b+d *

75. În categoria paradoxului pragmatic intră:

a. injonctiunile paradoxale; *
b. definitiile paradoxale;
c. previziunile paradoxale. *

a. a+b+c
b. a+c *
c. b+c

76. Propozitia „Bucurestiul este trisilabic si va avea cinci milioane de locuitori” este:

a. o previziune paradoxală;
b. o injonctiune paradoxală; *
c. un paradox matematic.

77. Ce raport este între existenta personală (a fii) si reflectarea constientă a existentei personale (a fii constient că esti):

a. sunt două feluri logice diferite; *
b. de complementaritate;
c. de similitudine.

78. Enuntul „eu sunt incapabil să înteleg” este:

a. o injonctiune paradoxală;
b. o previziune paradoxală;
c. o definitie paradoxală. *

79. Enuntul „Vreau ca tie să-ti placă să înveti!” este

a. injonctiune paradoxală; *
b. previziune paradoxală;
c. definitie paradoxală.

80. Afirmatia „Nu te enerva!” este expresia unei interventii:
a. tranzactionale;
b. întemeiate pe ideea că vointa poate cauzează schimbările dezirabile; *
c. de tip psihanalitic.

81. Dubla constrângere terapeutică are următoarele caracteristici:

a. presupune o relatie puternică între cel care aplică demersul si subiect; *
b. constă într-o prescriptie conform căreia subiectul este obligat să se împotrivească simptomului;
c. constă într-o prescriptie de întărire a comportamentul pe care subiectul doreste să îl schimbe. *

a. a+b
b. a+c *
c. b+c

82. Conform caracteristicilor comunicării paradoxale, unui individ suspicios i se va cere:

a. să aibă încredere în ceea ce i se spune;
b. să fie prudent si să verifice veridicitatea fiecărei afirmatii; *
c. să se comporte respectuos cu ceilalti.

83. Care din următoarele comportamente sunt defensive din perspectivă constientă:

a. inhibarea sau absenta comunicării verbale; *
b. minciuna; *
c. onestitatea;
d. atitudinea seductivă; *
e. scuzele *

a. a+b+c+d+e
b. b+c+d
c. a+b+d+e *
d. b+d+e
e. a+b+d+e

84. Defensele, apărările Eului, constituie:

a. încercări de a realiza un compromis între nevoi vitale interne si cerinte externe; *
b. încercări de a realiza un compromis între dorinte si norme; *
c. maniere de reactie naturale în măsura în care realizează compromisuri eficiente si încuviințează adaptarea. *

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c *

85. Care este conditia refulării :

a. scopul pulsional să provoace neplăcere în loc de plăcere ; *
b. scopul pulsional să provoace plăcere în loc de neplăcere ;
c. individul să fi depăsit complexul Oedip.

86. Introiectia:

a. este mecanismul de apărare prin care obiectele sunt trecute, în mod fantasmatic, din „exterior” în „interior”; *
b. se fundamentează pe încorporare, ca prototip corporal al mecanismului; *
c. reprezintă prototipul identificării; *

a. a+b+c *
b. b+c
c. a+b

87. Formatiunea reactională:

a. este o atitudine, comportament, trăsătură de caracter opusă dorintei refulate; *
b. este o atitudine, comportament, trăsătură de caracter care ajută dorinta refulată;
c. fundamentează formarea majoritătii trăsăturilor de caracter. *

a. a+b+c
b. a+c *
c. b+c

88. Gândirea logică este prototipul normal al următorului mecanism de apărare:

a. proiectie;
b. izolare; *
c. introiectie;
d. denegare.

89. Conform lui A. Ombredane proiectia poate fi de tip:

a. specular; *
b. simetric;
c. catarctic; *
d. complementar. *

a. b+c+d
b. a+b
c. b+c
d. a+c+d *

90. Din perspectiva comunicării simbolice, în categoria semnelor intră:

a. emblema; *
b. atributul; *
c. simbolul;
d. alegoria; *
e. analogia. *

a. a+b+c+e
b. a+b+d
c. a+c+e
d. b+d+e
e. a+b+d+e *

91. Comuinicarea nonviolentă presupune:

a. reprimarea furiei;
b. evitarea surselor conflictului (a frustrării, a furiei etc.);
c. contactul personal cu sursele conflictului; *

92. Indiferent ce comportament violent are ca sursă:

a. o formă interioară de violentă, de „atac” intern generat de conflicte interne; *
b. situatia, contextul în care se află individul;
c. incapacitatea individului de a-si reprima agresivitatea.

93. Exprimarea nonviolentă a furiei presupune constatarea faptului că destinul celuilalt:

a. este cauza trăirilor noastre;
b. nu este cauza trăirilor noastre; *
c. este cauza destinului nostru.

94. Exprimarea nonviolentă a furiei presupune:

a. contactul cu nevoile nesatisfăcute; *
b. exprimarea dorintelor personale în locul gândurilor si a expresiilor acuzatoare; *
c. distragerea atentiei si autolinistirea mentală.

a. a+b+c
b. a+b *
c. b+c

95. Din perspectiva comunicării nonviolente, enuntul „Seful meu este prietenos” este:

a. observatie;
b. evaluare; *
c. analogie.

96. În comunicarea nonviolentă, furia:

a. nu trebuie exprimată sub nici o formă;
b. poate fi exprimată ca o trăire personală; *
c. trebuie eliminată;

97. Din perspectiva comunicării nonviolente, enuntul „Ioana este o persoană bună la suflet” este:

a. evaluare; *
b. observatie;
c. sinteză.

98. Transmiterea de mesaje de tip judecată sau concluzie generală:
a. nu permit un bun contact uman; *
b. determină distantarea interpersonală si cantonarea la nivelul generalitătii; *
c. facilitează comunicarea nonviolentă.

a. a+b *
b. a+b+c
c. b+c

99. Capacitatea de a oferi celuilalt respect, afectiune etc. este:

a. semnal al slăbiciunii Eului;
b. simetrică celei de a primi (respect, afecttiune etc.); *
c. un bun indicator pentru nivelul stimei de sine. *

a. a+b+c
b. a+b
c. b+c *

100. În ordinea comunicării persuasive, nevoia de a expune un mesaj si nevoia ca acesta să fie receptat ca atare este:

a. cu atât mai redusă cu cât convingerea personală în autenticitatea mesajului este mai mare; *
b. cu atât mai mare cu cât convingerea particulară în autenticitatea mesajului este mai mare;

101. În ordinea problematicii persuasiunii s-a operat experimental cu variabile precum:

a. implicarea subiectului; *
b. repetarea mesajului; *
c. clarificarea mesajului;
d. distragerea atenţiei. *

a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+d *

102. În ce situatie distragerea atentiei reprezintă un factor favorabil persuasiunii ?

a. în cazul unei argumentări de nivel înalt;
b. în situatia unei argumentări modeste; *
c. în absolut orice situatie.

103. Persuasiunea presupune manipularea:

a. identitătii; *
b. a spatiului personal; *
c. a normelor care guvernează relatia. *

a. a+b+c *
b. a+c
c. b+c

104. Modelele prelucrării sistematice-euristice afirmă faptul că are sanse mai mari de a produce o schimbare atitudinală un mesaj care foloseste:

a. ruta periferică sau prelucrarea euristică; *
b. ruta centrală si prelucrarea sistematică;
c. cele două rute sunt la fele de eficiente.

105. Din perspectiva comunicării persuasive, atunci îndată ce subiectul examinează motivat si atent mesajul, fiind influentat de eficacitatea si valoarea argumentelor, acesta se înscrie pe:

a. calea centrală; *
b. calea periferică;
c. calea zonală.

106. Un mesaj care foloseste calea periferică, cu prelucrare euristică:

a. are sanse mai mici în a produce schimbări atitudinale decât mesajul care se înscrie pe calea centrală, cu prelucrare sistematică;
b. are sanse mai mari în a produce schimbări atitudinale decât mesajul care se înscrie pe calea centrală, cu prelucrare sistematică; *
c. are sanse egale de a produce schimbări atitudinale precum mesajul care se înscrie pe calea centrală, cu prelucrare sistematică;

107. În negociere, pozitia de deschidere este:

a. mai mică decât obiectivul maxim propus;
b. mai mare decât obiectivul maxim propus; *
c. egală cu obiectivul maxim propus.

108. Enuntul „A fi demn înseamnă a nu fi de acord cu ceea ce ni se cere în această institutie” este o ilustrare a erorii de argumentare denumită:

a. apelul la popor; *
b. apelul la autoritate;
c. apelul la traditie;
d. apelul la relatie.

109. În negociere, pozitia obiectiv :

a. reprezintă nivelul realist de mângâiere al obiectivelor, nivel care anticipează nevoile celor două părti; *
b. este ceea ce se poate obtine de la aliat minus a-i leza interesele, cât si ceea ce se crede că trebuie „apărat” în fata partenerului; *
c. are un caracter mai „realist” decât obiectivul maximal si este întotdeauna superioară pozitiei de ruptură. *

a. a+c
b. b+c
c. a+b+c *

110. Cărui tip de mecanism al persuasiunii apartine „conformarea la imaginea de sine autoatribuită”:

a. afectiv;
b. cognitiv;
c. comportamental; *
d. atitudinal.

111. Probabilitatea schimbării atitudinale creste dacă nivelul de anxietate este:

a. scăzut;
b. moderat; *
c. ridicat.

112. Situatia sugestivă presupune ca:

a. subiectul să dispună de alternativa de a nu se supune mesajului; *
b. să existe control constient al mesajului;
c. functia de prelucare cognitivă să fie minimizată. *

a. a+b
b. a+c *
c. b+c

113. Printre tehnicile de influentă sugestivă se află:

a. repetarea mesajului; *
b. apelul la afecte; *
c. întrebuințarea contrastată de mesaje cu potential anxiogen; *
d. utilizarea de lămuriri.

a. b+c
b. a+c+d
c. b+c+d
d. a+b+c *

114. Pentru A. Adler inferioritatea:

a. este constitutivă ; *
b. este constientizată ca sentiment de neîmplinire si insecuritate ; *
c. întărâtă permanent la adaptare, gândire prospectivă si actiune. *

a. a+c
b. b+c
c. a+b+c *

115. Printre indicatorii deficientei empatice se află nevoia de:

a. a analiza; *
b. a lăuda; *
c. a propune solutii; *
d. a tutela. *

a. a+b+c
b. a+b+c+d *
c. a+b
d. b+c+d

116. Empatia:

a. presupune un răspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si senzațiile celuilalt; *
b. constă, esential, în capacitatea de transpunere în situatia celuilalt; *
c. este un efect al identificării masive cu interlocutorul.

a. a+b+c
b. a+b *
c. b+c

117. Empatia presupune:

a. posibilitatea de „continere” prin situarea „Eului observator” într-o pozitie mediană fată de sine si celălalt; *
b. reflectarea trăirilor celuilalt în palier rational;
c. tăria de întelegere cognitivă.

118. Încercarea autentică de a-l întelege pe celălalt:

a. trebuie „marcată” prin mimică, gestica, privire etc.
b. este percepută ca atare de interlocutor; *
c. trebuie „marcată” prin întrebări de control;
d. poate să ia forma tăcerii verbale. *

a. a+b+d
b. b+c
c. a+b
d. b+d *

119. Eficienta în comunicare este indicată prin faptul că interlocutorii:

a. se referă la sine într-o manieră directă; *
b. depersonalizează discursul;
c. îsi asumă afecte, reprezentări si comportamente. *

a. a+c *
b. b+c
c. a+b

120. Indicatorii deficientei empatice sunt:

a. întreruperea brutală a celuilalt; *
b. normarea, etichetarea, moralizarea; *
c. interpretarea hazardată; *
d. interventia cliseu. *

a. b+c
b. a+b+c+d *
c. c+d
d. b+c+d

121. Indicatori ai atitudinii defensive cu consecință negativ în comunicare sunt:

a. a evalua, a învinovăti; *
b. a moraliza; *
c. a eticheta; *
d. a comanda, a fi directiv; *
e. a lăuda; *

a. a+c+e
b. b+c+d+e
c. a+b+c+d
d. b+d+e
e. a+b+c+d+e *

122. Comunicarea autentică:

a. se sustine pe capacitatea creativă de a părăsi „schemele” cognitive si afective personale în speranta de a trăi realitatea într-o manieră diferită, apropiată de modul în care o resimte interlocutorul; *
b. presupune folosirea predominantă a logicii si a stategiilor de argumentare;
c. este o formă de oglindire reciprocă a trăirilor care nu se poate petrece excluzând confirmarea reciprocă a modului în care fiecare este reflectat. *

a. a+b
b. b+c
c. a+c *

123. Din perspectiva comunicării cu sine, Eul personal este alcătuit din elemente precum:

a. eul fizic; *
b. eul mental; *
c. eul restructurat;
d. eul observator. *
a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. b+c+d
d. a+b+d *

124. Comunicarea cu sine:

a. este o cale de experientă personală, empirică, privat de corelate cultural doctrinare; *
b. presupune abolirea functiilor reflexive ale constiintei; *
c. se referă la sentimentul plenar al fiintei, gratie unei perspective holiste, experientiale, asupra lumii. *

a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c

125. Pluralul politetei:

a. reprezintă invocarea unui context grupal într-unul de comunicare binar; *
b. se constituie prin invocarea tertului; *
c. originează în imperiul roman dintr-un context „administrativ”; *
d. se întemeiază pe nevoia individului de a nu se afla singur în compania străinului, resimtit ca potential periculos. *

a. b+c
b. b+c+d
c. a+b+c+d *
d. a+c+d

126. Printre motivatiile nevoii de a fi în cuplu se află:

a. capacitatea de trăire fericită solitară;
b. renastere afectivă; *
c. descoperirea identitătii si a sensului personal; *
d. compensarea frustrărilor inevitabile articole de cotidian; *
e. echilibrare si împlinire. *
a. b+c+d
b. a+b+c+d
c. a+b+c+d+e
d. b+c+d+e *
e. a+b+c

127. Printre motivatiile respingerii vietii în cuplu se află:

a. sentimentul infernului sufocant al datoriei, *
b. senzatia incacceptabilă de control exercitat de partener; *
c. senzaŃia incacceptabilă de agresiune exercitată de partener. *
a. b+c
b. a+b+c *
c. a+b

128. Prima întâlnire (comunicarea de cuplu):

a. declanşază o stare de orientare în care se tatonează trăirile generate de interlocutor; *
b. reprezintă o secvenţă generatoare de tensiuni; *
c. presupune încearcarea de „clasificare”a celuilalt în „bun” sau „rău”, pentru a-l evita sau a declanşa strategii de apropiere. *

a. a+b+c *
b. a+b
c. b+c

129. Obedienta:

a. are ca sursă plăcerea de a fi judecat, respins, îndepărtat;
b. are ca sursă nevoia de a mentine relatia cu pretul ocultării caracteristicilor de prestantă; *
c. este o siluetă de control a limitelor relatiei prin care se evită abandonul. *

a. a+b+c
b. a+b
c. b+c *

130. Din perspectiva comunicării nonviolente, unica schimbare posibilă a „lumii” sub profilul violentei se poate petrece numai:

a. în spatiul intern al propriei persoane; *
b. prin conditionarea si schimbarea oamenilor care ne agresează;
c. prin exersarea compasiunii fată de sine. *

a. a+b
b. a+c *
c. b+c

131. Scenariul imaginar care constrânge individul la violentă interioară are următoarele secvente:

a. expresia nevoilor si dorintelor generează neapărat dezaprobarea celuilalt (persoană semnificativă); *
b. expresia nevoilor si dorintelor generează neapărat aprobarea celuilalt (persoană semnificativă);
c. dezaprobarea este o configurație de pedeapsă care, initial exterioară, devine internă si produce culpabilitate. *

a. a+b
b. b+c
c. a+c *

132. În ordinea comunicării de cuplu, raportul dintre partenerul actual (asa cum este resimtit la prima întâlnire) si structurile „interne” de relatie semnificative, poate fi de:

a. similaritate-continuitate; *
b. similaritate-noutate;
c. diferentă-opozitie; *
d. diferentă-noutate. *

a. a+b+d
b. a+b+c+d
c. b+c+d
d. a+c+d *

133. Conform perspectivei psihanalitice, care sunt fortele care se opun principiului plăcerii:

a. realitatea; *
b. pulsiunea;
c. conflictele si sciziunile din psihism. *

a. b+c
b. a+c *
c. a+b+c

134. Conform viziunii lui Freud, în care principiul plăcerii este anulat :

a. nevroza traumatică; *
b. joaca copiilor; *

a. a+b *
b. a
c. b

135. Ajustarea distantelor afective în comunicare de cuplu se face prin „jocul” permanent dintre:
a. dominare-obedientă; *
b. rigiditate-flexibilitate; *
c. bucurie-tristete; *
d. putere-slăbiciune. *
a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d *

136. Care sunt functiile psiho-sociale ale idealului:

a. coagulează si mentine reteaua socială, imprimând sens comun; *
b. animă orice dragoste si este vectorul exemplar de comuniune; *
c. fundament axiologic. *

a. b+c
b. a+c
c. a+b
d. a+b+c *

137. În viziunea psihanalitică a comunicării de cuplu, iubirea pasională:

a. nu se petrece între doi individizi, ci „între” acelasi individ în două ipostaze; *
b. constituie una dintre stările în care noi suntem cei mai închisi în fata lumii; *
c. este un exercitiu de „sărăcire” a Eului în favoarea obiectului iubit. *

a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c *

138. Într-un cuplu fericit:

a. prin comunicare se experimentează cunoasterea Celuilalt, a neajunsurilor si expectantelor sale; *
b. mesajele nu sunt contradictorii: decalajul dintre palierul analogic si cel digital este minim; *
c. comunicarea este represivă: nu se verbalizează stările si nevoile vitale ale partenerilor.

a. a+c
b. a+b *
c. a+b+c

139. Într-un cuplu nefericit:

a. prin comunicare se refuză ofensiv si defensiv cunoasterea Celuilalt; *
b. comunicarea permite expresia adevărată a trăirilor, indiferent de coloratura acestora;
c. mesajele reflectă fenomenul de duble-bind: decalaj masiv între ceea ce se declară si modul în care se trăieste declaratia; *

a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. a+c *

140. Într-un cuplu fericit:

a. problemele din cuplu sunt discutate si precizate, scutit de implicatii asociative ale întregii relatii; *
b. celălalt este considerat amenintător ca personalitate si, de aceea, existenta relatiei este conditionată de modificări ale personalitătii si comportamentului.

141. Într-un cuplu nefericit:

a. Problemele nu pot fi precizate fără a angrena întreaga relatie si a o pune sub semnul întrebării; *
b. celălalt este acceptat conditionat ca personalitate, dar neconditionat ca partener: alteritatea este acceptată si nu conduce la ruperea relatiei.

142. Coform psihanalistului Donald Winnicott, pentru ca un copil să se poată dezvolta echilibrat trebuie ca mama sa să fie:

a. foarte bună;
b. suficient de bună; *
c. distantă.

143. Grupul, în forma sa restrânsă de criteriul interactiunii directe:

a. este un ansamblu de indivizi: *
b. presupune aderarea la un set de reguli (in)formale; *
c. presupune angajarea într-o activitate comună. *

a. b+c
b. a+b+c *
c. a+c

144. Structura grupală este mentinută gratie a trei forme de relatie si comunicare:

a. dependentă; *
b. apropiere; *
c. depărtare-agresiune; *
d. lipsă.

a. a+b
b. a+c
c. b+c
d. a+b+c *

145. Liderul autocratic:

a. este cel care decide singur; *
b. nu se referă decât la sine si nu la grup; *
c. garantează o conducere resimtită ca autoritar justă, întelegătoare, bună, care conferă un sentiment de protectie si securitate.

a. b+c
b. a+b+c
c. a+b *

146. Liderul democratic:

a. explică, animă grupul; *
b. dă ordine, nu participă la muncă.
c. participă, se consideră parte a grupului; *

a. a+c *
b. b+c
c. a+b

147. Liderul neimplicat:

a. sustine relatiile interpersonale, creativitatea si importanta pozitiei fiecărui membru al grupului;
b. reprezintă o autoritate slabă, absentă, retrasă; *
c. nu ajunge să coaguleze efortul colectiv, pentru că se retrage ulterior ce a indicat sarcina, întrerupând orice fel de comunicare. *

a. a+c
b. a+b+c
c. a+b
d. b+c *

148. Dacă grupul este supus, prin natura sarcinilor, unor importante presiuni externe, care stilul de conducere adecvat:

a. autoritar; *
b. democratic;
c. neimplicat.

149. Stilul de conducere:

a. este un rezultat al capacitătilor adaptative ale individului aflat într-un context grupal; *
b. nu poate fi „fabricat” prin corectii cognitive; *
c. este exprimat prin dispozitiile afective, caracteriale si cognitive. *

a. a+c
b. a+b
c. b+c
d. a+b+c *

150. Care sunt formele de reactiilor a indivizilor fată de fenomenul grupal al uniformizarea atitudinilor:

a. conformism; *
b. nehotărâre; *
c. rebeliune. *

a. a+b+c *
b. b+c
c. a+b
d. a+c

_________________
Diegis
_______________________________
Facultatea de Sociologie-Psihologie ID
An III