Dezbatere grila - Psihologie Medicala

Psihologie Medicala

MULTIPLE CHOICE

1. Psihopatologia are drept obiect conform dicTionarului LAROUSSE studiul tulburărilor de:

a. comportament
b. constiinTă
c. morală
d. comunicare

a. a+b
b. a+c+d
c. a+b+c+d
d. a+b+d *

2.Psihopatologia completează abordarea clinică prin:

a. investigaTii de laborator
b. metode experimentale
c. teste
d. statistică

a. b+c+d *
b. a+c+d
c. a+b+c+d
d. b+d

3. Medicina actuală se �ndreaptă spre o orientare psihologică �n privinTa aprecierii factorului psihic ca:

a. agent etiologic
b. pricină fundamentală a bolii somatice
c. factor de risc sau trigger
d. agent furnizor de sănătate

a. a+c+d *
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. c+d

4. Psihologia medicală este:

a. un domeniu intrinsec practicii medicale
b. un domeniu intrinsec teoriei medicale
c. o resursă importantă �n ceea ce va fi medicina viitorului
d. o altă abordare a unui grup de specialisti �n terapia anumitor boli

a. a+b+c+d
b. a+b+c *
c. a+d
d. b+d

5. K.SCHNEIDER vorbeste de psihopatologia clinică (1955) ca fiind studiul anormalităTii psihice prin referire la:

a. cazuri clinice
b. cunoasterea simptomelor psihopatologice
c. diagnostic
d. epidemiologie

a. a+d
b. a+b+c *
c. b+c+d
d. a+c+d

6. Domeniul psihologiei curative poate fi regăsit �n toate faptele din practica medicale unde:

a. e vorba de raportul unui eveniment traumatizant din punct de vedere afectiv (doliu, despărTire)
b. �n relaTia medic�pacient a proiecTiei acesteia �n diagnosticul, tratamentul sau urmărirea bolilor
c. �n contratransferul �n rarisim cu conotaTie erotică care intervine inerent �n medicină
d. �n derularea unei afecTiuni somatice

a. a+b
b. a+c+d
c. a+b+d *
d. a+b+c+d

7. Personalitatea este un concept global, o structură care are:

a. o virtualitate
b. o dinamică
c. o economie proprie
d. un anumit grad de permanenTă

a. a+b+c
b. b+d
c. b+c+d *
d. a+d

8. Cele trei principale direcTii �n expansiunea behaviorismului care au marcat de întocmai �ntr-o manieră importantă modul de �nTelegere al tulburărilor psihopatologice sunt:

a. condiTionarea clasică
b. condiTionarea operantă
c. analiza familiei
d. behaviorismul paradigmatic

a. b+d
b. a+c
c. c+d
d. a+b+d *

9. Modelul abordării ecosistemice are următoarele componente de bază:

a. persoane care, cu resursele de care dispun �ncearcă să �nfrunte stresul
b. mediul de unde provin factorii de stres
c. interacTiunea factorilor de stres cu resursele organismului
d. psihopatologia, fabricată drept �adaptativă�

a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d *

10. Psihopatologia clinică operează cu noTiunea de normalitate ca:

a. valoare statistică
b. ucronie
c. sănătate
d. process

a. a+c+d *
b. a+b+c
c. a+b+c+d

11. Tulburarea de personalitate paranoidă are următoarele caracteristici:

a. caracteristica principală a acestei personalităTi este lipsa de interes faTă de alte persoane si relaTii sociale
b. poartă pică tot timpul, si sunt implacabili faTă de insulte, injurii sau ofense
c. �n activitatea profesională depun numeroase eforturi si dacă se află �n situaTia de a munci individual, se descurcă destul de bine
d. are dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau colegilor

a. b+c+d *
b. a+b+d
c. c+d
d. a+c+d

12. DistribuTia Gaussiană a fenomenelor psihopatologice NU este cunoscută si sub numele de:

a. căpiTă
b. elipsoidală
c. clopot
d. semilună

a. a+c+d
b. b+c
c. b+d
d. a+b+d *

13. FROMM E. împreunează conceptul realizării individului de concordanTa cu restul indivizilor din comunitatea respectivă, care este �n continuă:

a. căutare
b. goană pe urmă bunuri
c. permanent progres
d. schimbare

a. c+d
b. a+b+c+d
c. b+c+d
d. a+c+d *

14. DificultăTile cele mai importante �n raport cu dezideratul detectării unei norme a sănătăTii mintale sunt următoarele:

a. tripla ipostaziere si dimensionarea contradictorie fiinTei umane
b. terapia disfuncTiilor corporale este guvernată de legile naturii �n timp ce disfuncTiile vieTii psihice si, mai ales cele ale relaTionării sociale
c. creșterea minus precedent a mijloacelor de investigaTie biologică si psihologică
d. istoricitatea normelor

a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+d *
d. a+b+c

15. Interesul pentru adaptare din ultimele două decade poate fi privit prin următoarele perspective:

a. schimbarea �n definirea stării de sănătate
b. bombardamentul informaTional privat de precedent
c. cresterea recunoasterii că indivizii si nu medicii sunt si trebuie să fie responsabili de dispoziția lor de sănătate
d. relaTionarea cu promovarea stării de sănătate si cu prevenirea tulburărilor (bolilor)
a. c+d
b. b+c
c. a+b
d. a+c+d *
5
16. Tulburarea de personalitate antisocială are următoarele caracteristici:

a. denumiTi adeseori si sociopaTi, sunt caracterizaTi de: desconsiderarea si violarea drepturilor altora
b. sunt niste singuratici si exprimă foarte puTine emoTii. Sunt retrasi, lipsiTi de simT al umorului, reci si aplatizaTi emoTional
c. lipsa de remuscare, indiferenTă faTă de faptul de a fi furat sau maltratat sau �ncercarea de justificare a acestor fapte
d. incapacitate de a se conforma normelor sociale �n legătură cu comportamentele legale

a. a+b
b. a+c+d *
c. c+d
d. a+b+d

17. Adaptarea ne protejează �n faTa bolii prin:

a. scăderea considerabilă a distresului pe care �l transformă �n stres
b. eliminarea sau modificarea condiTiilor care creează probleme
c. perceperea controlului semnificaTiei trăirilor �ntr-o manieră prin care să se neutralizeze caracterul ei problematic
d. păstrarea consecinTelor emoTionale ale problemelor �n limite controlabile

a. a+c+d
b. b+c+d *
c. a+b+c+d
d. b+c

18. C�teva din caracteristicile principale ale sănătăTii mintale sunt:

a. valoarea de a realizează si de a tolera tensiuni suficient de mari
b. capacitatea de a organiza un plan de acTiune pentru a prelua conducerea grupului si a-l adapta la satisfacerea propriilor aspiraTii
c. capacitatea de a-si adapta conduita la diferite moduri de relaTii cu ceilalTi indivizi
d. tăria de identificare at�t cu forTele conservatoare c�t si cu cele creatoare ale societăTii

a. b+c
b. a+b
c. a+c+d *
d. b+c+d

19. Următoarele aserTiuni sunt prejudecăTi privind comportamentul anormal:

a. caracterul ereditar al anormalităTii
b. �ntre natural si anormal s-ar putea face o delimitare netă
c. opinia că o abatere extremă de la normal, indiferent de natura ei, este patologică
d. boala psihică limitează sever capacitatea de creaTie

a. a
b. a+b
c. a+b+c *
d. a+b+c+d

20. Boala psihică trebuie considerată ca interes�nd �ntreaga fiinTă umană �n complexitatea ei:

a. Biologică
b. Psihologică
c. religioasă
d. axiologică si socială

a. a+b+d *
b. b+d
c. a+d
d. a+c+d

21. Tulburarea de personalitate borderline are următoarele caracteristici

a. caracteristica principală este instabilitatea relaTiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului si impulsivitatea
b. indivizii alternează �ntre extremele de idealizare si devalorizare
c. sunt indiferenTi la laude sau critici
d. au un comportament automutilant si ameninTări recurente de suicid. Nu suportă solitudinea si sunt instabili afectiv

a. a+b+d *
b. b+c+d
c. c+d
d. a+b+d

22. Din punct de vedere antropologic boala psihică va fi:

a. absenTa libertăTii interioare a subiectului
b. incapacitatea de a se adapta armonios �n mijlocul colectivităTii
c. imposibilitatea de a creea pentru semeni, prin si cu ei
d. neputinTa de a �nTelege sensul fenomenelor inconstientului colectiv

a. a+c+d
b. a+b+c+d
c. a+b+c *
d. b+c+d

23. Tulburarea de personalitate histrionică are următoarele caracteristici:

a. caracterizată de emoTionalitate excesivă si de căutare a atenTiei. Istericul se simte nemulTumit atunci c�nd nu se află �n centrul atenTiei. �si schimbă repede emoTiile care sunt superficiale
b. catarsisul afectiv este facil. Este sugestionabil, usor de influenTat.are tendinTa de a dramatiza
c. consideră relaTiile a fi mai intime dec�t sunt �n realitate. Are un comportament seducător si atrăgător sexual
d. comportament arogant, sfidător. Are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiectează asupra interlocutorilor

a. b+c
b. a+b+c+d
c. a+b+c *
d. b+c+d
24. Psihologia medicală este pentru medicină:

a. un domeniu complementar
b. o alternativă modernă
c. o resursă inepuizabilă *
d. o direcTie de cercetare

25. Domeniul psihologiei medicale a devenit pentru psihologie �n Tările puternic dezvoltate:

a. zona centrală de rezistenTă
b. un domeniu �n care �si desfăsoară �ntr-un fel sau altul activitatea, cei mai mulTi din absolvenTii facultăTilor de profil
c. un concurent care tinde să �nlocuiască conceptele psihologiei clasice
d. un teren experimental �n care noile tehnici de psihoterapie �si găsesc aplicaTia

a. b+c+d
b. a+b *
c. b+c
d. a+b+d

26. Factorul psihic poate fi privit �n majoritatea bolilor somatice plurifactoriale:

a. ca agent etiologic
b. ca factor favorizant al unor cauze organice
c. ca teren vulnerabil pe care se dezvoltă maladiile
d. ca agent �furnizor de sănătate�

a. a+d *
b. b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+c+d

27. Obiectul psihologiei medicale tratează:

a. procesele, sistemele si �nsusirile psihice integr�nd si problematica generică a personalităTii, studiul psihologiei medicale se poate restr�nge la domeniile relaTiilor interpersonale si ale grupurilor mici (Golu P)
b. psihologia bolnavului si al relaTiilor sale cu ambianTa, legăturile sale subiective cu personalul medico-sanitar (�n mod predominant cu medicul) si cu familia
c. reacTia psihică a bolnavului faTă de agresiunea somatică si/sau psihică (posibilă generatoare de boală) si mijloacele psihice de tratament
d. atitudinea �n faTa morTii fenomenele de transfer si contratransfer, beneficial secundar, relaTiile umane de la nivelul spitalului

a. a+b+c+d *
b. b+c
c. a+c+d
d. b+c+d

28. �n sfera de preocupări a psihologiei medicale intră:

a. problematica psihologică a profesiunii medicale
b. problemele legate de dezvoltarea unor noi sisteme de testare a imunităTii
c. problematica relaTiei interpersonale medic-pacient
d. problematica privitoare la siguranTa experimentelor biologice din cancerele care afectează sistemul nervos central

a. a+d
b. a+c+d
c. b+c+d
d. a+c *

29. C�teva din subiectele majore �n studiul psihologiei medicale (după British Psychological Society):

a. funcTiile psihice elementare
b. psihologia socială
c. psihologia dezvoltării
d. diferenTele individuale

a. c+d
b. b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+c+d *

30. Prin demersul său identificator al răsunetului psihic al bolii psihologia medicală:

a. propune investigarea posibilităTilor de prevenTie sau de minimalizare a consecinTelor unor stări psihopatogene, av�nd drept corolar păstrarea sănătăTii *
b. transmite posibilitatea formulării unor diagnostice complexe si descrierea unor boli noi
c. oferă formule terapeutice deosebite �n care noile generaTii de medicamente sunt �n planul �nt�i
d. dăruiește posibilitatea unui limbaj comun care să permită psihologului să comunice mai bine cu medicul terapeut

31. Domeniile din care psihologia medicală �si extrage datele:

a. ancheta socială
b. tehnici experimentale
c. etologia
d. convorbirea de la om la om

a. a+b+d *
b. b+c
c. b+c+d
d. a+b+c+d

32. Domeniile de intervenTie ale psihologiei medicale sunt după Huber Winfrid:

a. dezvoltarea si promovarea sănătăTii
b. prevenTia
c. funcTia terapeutică
d. funcTia de reabilitare

a. a+b+c+d *
b. b+d
c. c+d
d. a+c+d

33. Psihologia medicală se referă la:

a. atitudinea faTă de bolnav si boală
b. atitudinea faTă de sistemele de �ngrijire a sănătăTii, at�t ale individului bolnav c�t si ale celui sănătos
c. atitudinea medicului si celor ce lucrează �n domeniul medical faTă de propria profesiune
d. suportul logistic al activităTilor medico-psihologice, bugete, finanTări

a. a+d
b. b+c
c. a+b+c *
d. b+d

34. Care din aceste argumente sunt �n favoarea utilizării termenului de �psihologie medicală�:

a. deține un domeniu mai vast dec�t psihologia clinică prin cuprinderea
problematicii psihologice adiacente bolnavului
b. prezintă mari posibilităTi de esenTializare si teoretizare a datelor, faptelor si observaTiilor izvor�te din analiza clinică
c. depăseste aria observaTiei imediate directe si individuale păstr�nd ca aspect fundamental elanul relaTional interpersonal
d. legătura cu alte stiinTe ale omului ca antropologia, filosofia, sociologia, fiind �n acest fel un domeniu de cuprindere mai larg chiar dec�t medicina

a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c *
d. c+d

35. Psihologia morală caută să:

a. �nTeleagă natura individului din punct de vedere sufletesc si moral
b. răspundă dilemelor legate de sensul vital si destin
c. refacă unitatea dintre prezenTa corporală ca exterioritate si interioritatea
reprezentată de constiinTă si sentimentul moral
d. ofere salvarea nu doar ca reparaTie ci si ca psihoterapie

a. a+b+d
b. a+c+d
c. a+b+c+d *
d. c+d

36. Psihopatologia este:

a. un studiu sistematic al trăirilor anormale, cunoasterii si comportamentului
b. o psihiatrie redusă la nivelul de �nTelegere al psihologilor
c. o legătură trainică �ntre substratul organic (creierul) si manifestările
comportamentale anormale (bolile psihice)
d. studiul manifestărilor tulburărilor mintale

a. a+d *
b. b+d
c. a+c+d
d. a+b+c+d

37. Psihosomatica este o concepTie medicală care stă la baza diagnosticului si terapiei celui aflat �n suferinTă si care �nglobează la un loc:

a. datele furnizate de examenul medical �obiectiv�
b. constante biologice, date de examinare a corpului, explorări funcTionale
c. perspectiva psihologică
d. considerarea factorilor psihosociologici �n determinismul bolii

a. a+b+c+d *
b. b+d
c. b+c+d
d. a+c+d

38. Următoarele caractere generale caracterizează concepTia psihosomatică �n medicină:

a. concepTie holistică (integrativă) � unitatea dintre SOMA si PSIHIC
b. observaTii clinice (confirmate de cercetări epidemiologice), date experimentale psiho-fiziologice, neuro-endocrinologice etc
c. date biografice privind familia, aparTinătorii, datele genetice si fenotipice ale acestora
d. includerea influenTei mediului social (mediată prin psihicul bolnavului) asupra bolii (Von Uexkuell)

a. a+c
b. b+c
c. a+b+d *
d. a+b+c

39. Psihosomatica contemporană a investigat si a acceptat distincte mecanisme ca generatoare ale suferinTelor psihosomatice de sorginte:

a. psihanalitică
b. cognitivă
c. adaptativă
d. developmentala

a. a+b+c *
b. b+c
c. a+c+d
d. b+c+d

40. Printre dezavantajele pe care le au pacienTii cu simptome somatice neexplicate, recurente, sunt adesea:

a. investigarea in extenso si spitalizarea
b. pierederea locului de muncă si stigmatizarea
c. supunerea unor proceduri de diagnostic invazive, unor tratamente medicale �n care polipragmazia se �mpleteste cu metode recuperatorii costisitoare si care creează boli iatrogene adeseori mai grave dec�t presupusele boli somatoforme
d. obligarea la tratamente foarte �ndelungate sau pe viaTă

a. b+c
b. a+c *
c. a+b+c+d
d. c+d

41. Norma este, �n esenTa sa:

a. o convenTie umană larg �mpărtăsită social
b. valorizarea comună a unor stări si fapte sociale
c. o valoare (aceasta fiind, �n fond, o apreciere despre ,,ceva�, realizată �n colectiv) transformată �n imperative
d. un act legislativ care avantajează pe cei mai mulTi indivizi �n defavoarea celor puTini

a. a+d
b. b+c+d
c. a+b+c *
d. b+d

42. Care din aceste criterii pot fi utilizate pentru definirea normalităTii psihice:

a. constiinTă clară a eului personal si capacitate de orientare �n viaTă
b. indice �nalt de toleranTă la frustrare si autoacceptare
c. inflexibilitate �n g�ndire si acTiune
d. angajarea plenară �n activităTi riscante cu �mbinarea plăcerilor date de astea cu cele de perspectivă

a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. b+c+d
d. a+b *

43. Problematica cuplului normalitate-anormalitate este mai apropiată de �generalitatea�:

a. normelor
b. a abordării statistice
c. a regulilor si legilor
d. a modelului sănătate-boală

a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. b+c
d. a+b+c *

44. �Doctorul angelic� avea să �ncerce o sinteză majoră �ntre opera aristotelică si tradiTia crestină stabilind o ierarhie a formelor substanțe si pure �ntre care �ncearcă să plaseze sufletul asa cum trăieste el �n fiinTa umană. Cel care a primit acest supra-nume era:

a. Renee Descartes
b. Aristotel
c. Toma DAquino *
d. Phillipe Pinel

45. Normalitatea, anume sănătatea, �n cazul nostru cea mintală pare a fi:

a. un mod de a reusi �n labirintul care este existenTa cotidiană urm�nd strategii verificate de alTii
b. o vastă sinteză
c. o rezultantă complexă a unei mulTimi de parametri ai vieTii organice si sociale, aflaTi �n echilibru dinamic, ce se proiectează pe șablonul genetic al existenTei individuale, nealterat funcTional si morfologic, �n istoria sa vitală
d. păstrarea unui raport decent cu instituTiile medicale cu răspunsul prompt la acTiunile de profilaxie �n special primar

a. b+c+d
b. b+c *
c. a+b+c
d. a+c+d

46. Semnul patologic este totdeauna diferenTial marc�nd:

a. o ruptură sincronică �ntre bolnav si sănătos
b. o ruptură diacronică �ntre prezent si trecut
c. o ruptură �ntre parametrii biologici si cei psihici ai individului
d. o ruptură �ntre posibilităTi si performanTe �n toate planurile

a. a+b *
b. a+b+d
c. c+d
d. a+c+d

47. Conform abordării normalităTii ca valoare medie un fenomen este cu at�t mai normal cu c�t este:

a. mai rar
b. mai frecvent *
c. mai �ndepărtat de media statistică
d. mai acceptat de ceilalTi membri ai societăTii

48. Acceptarea normalului mediu, noTiune cu care operează �ntreaga medicină:

a. include judecăTile de valoare
b. îngăduie clasificarea bolilor după agenTii lor patologici
c. este logică si constructivă
d. �nlătură �n mare parte arbitrarul si �judecăTile de valoare�

a. b+c+d
b. a+b
c. c+d *
d. a+b+c+d

49. Abordarea normalului mediu a fost utilizată mai mult �n biologie si psihologie, ea si-a căpătat o utilizare tot mai importantă �n psihiatrie:

a. prin prezenTa psihologilor �n clinicile de psihiatrie
b. prin utilizarea extensivă a scalelor si testelor *
c. prin folosirea unor metode moderne de investigaTie ca emisia de pozitroni si hărTile electroencefalografice
d. introducerea calculatoarelor �n spitalele de psihiatrie care folosesc foarte mult metode statistice

50. Din perspectiva normalităTii ca utopie normalitatea este percepută ca:

a. o �mbinare echilibrată, armonioasă si optimală a aparatului mintal
b. o aspiraTie către un desăvârșit etern
c. un echilibru al omului cu natura prin care energiile universale să circule
nestigherite
d. o funcTionalitate optimă care pune �n valoare toate potenTialităTile individului

a. a+c+d
b. c+d
c. b+d
d. a+d *

51. Normalitatea perfectă defineste felul �n care individul si comunitatea consideră că persoana ar trebui să fie. Ea variază �n funcTie de:

a. contextul socio-cultural
b. epidemiologic
c. contextul istoric
d. contextul geografic (etnic, comunitar, statal, religios, s.a)

a. a+c+d *
b. b+d
c. a+b+c+d
d. b+c+d

52. �Capacitatea persoanei de a dezvolta sentimente sociale si de a fi productiv/creativ sunt legate de sănătatea mintală; capacitatea de a munci creste stima de sine si face persoana capabilă de a se adapta.� Această definiTie �i aparTine lui:

a. Sigmund Freud
b. Melanie Klein
c. Eric Erikson
d. Alfred Adler *

53. Normalitatea ca proces operează cu:

a. norma ideală care presupune adaptarea succesivă a individului la istoricitatea socială
b. norma temporală care studiază comandamentele istorice după care se orientează indivizii
c. norma responsivă sau funcTională *
d. norma morală care pune accentul pe felul in care procesează comandamentele etice

54. Folosirea excesivă a tabuului normalităTii poate conduce la:

a. o crestere a monotoniei comportamentelor din societate cu alungirea coeficientului de depresie care afectează populaTia
b. stagnare socială prin adoptarea unor eșantioane create de generaTiile anterioare si rezistenTă faTă de mărimile progresului
c. comunicare ineficientă deoarece regulile acesteia sunt supuse unor coduri pe care din conservatorism societatea nu le adoptă
d. o folosire abuzivă a acestei categorii atunci c�nd este vorba de o readaptare reeducativă sau segregativă după norme socio-ideale sau ideologiile momentului *

55. Normalitatea presupune o capacitate de comunicare si elaborare continuă a informaTiei care să asigure armonia la nivelul subsistemului:

a. individual
b. familial
c. social
d. grupal

a. a+b+c+d *
b. a+b+c
c. a+b
d. a

56. Adaptarea se poate realiza prin:

a. mecanisme stereotipe sau scheme comportamentale asimilate si algoritmizate
b. scheme logice elaborate prin efortul colectiv al comunităTii si trasnmisie de la o generaTie la alta
c. scheme comportamentale a căror finalitate este doar presupusă, urm�nd să fie validate, ceea ce implică chiar si asumarea riscului unui esec
d. mecanisme neurofiziologice si neuropsihologice pe care individul si le antrenează p�nă la un nivel optimal care �i compune senzaTia de siguranTă

a. a+c *
b. b+c
c. a+b+c
d. a+b+c+d

57. Un individ reacTionează �n mod normal, dacă:

a. �n cursul dezvoltării sale se arată a fi capabil de o adaptare flexibilă faTă de situaTiile conflictuale
b. răspunde cu intransigenTă provocărilor si nu lasă situaTii nelămurite �n care propria-i persoană să fie pusă �n inferioritate
c. c�nd este capabil să suporte frustrările si anxietatea care rezultă din ele
d. �si urmează traiectoria existenTială găsindu-si �n permanenTă doar acele zone care nu �i lezează obiectivele si minimalizează efortul afectiv

a. b+c
b. a+c *
c. a+b+c
d. c+d

58. DificultăTile cele mai importante �n raport cu dezideratul detectării unei norme a sănătăTii mintale sunt următoarele:

a. tripla ipostaziere si dimensionarea contradictorie fiinTei umane �n corporalitate, psihic si socialitate
b. terapia disfuncTiilor de expresie corporală să fie guvernată de legile naturii si prin procedee subsumate acestora, �n timp ce disfuncTiile vieTii psihice si, mai ales cele ale relaTionării sociale, să fie depăsite prin raportarea la normativitate si prin recuperarea indivizilor �n suferinTă �n interiorul normei
c. dificultăTi legate de barajul lingvistic, obiceiuri si cutume
d. istoricitatea normelor

a. b+c+d
b. a+b+d *
c. a+b+c+d
d. b+c
17
59. Crescutul interes pentru adaptare din ultimele două decade poate fi privit din următoarele trei perspective:

a. este schimbarea �n definirea stării de sănătate. �n trecut, starea de sănătate era definită ca absenTă a durerii si era secundară interesului medicilor care erau mai mult focalizaTi pe tulburări
b. cresterea recunoasterii că indivizii si nu medicii sunt si trebuie să fie responsabili de starea lor de sănătate
c. adaptarea este str�ns relaTionată cu promovarea stării de sănătate si cu prevenirea tulburărilor (bolilor)
d. dezvoltarea sistemelor informatice si cresterea interesului publicului pentru boală
a. a+d
b. b+d
c. a+b+c *
d. a+b+c+d

60. Adaptarea ne protejează prin:

a. eliminarea sau modificarea condiTiilor care creează probleme
b. asigurarea bazei materiale pentru �ngrijirile medicale de absolut orice fel
c. perceperea controlului semnificaTiei trăirilor �ntr-o manieră prin care să se neutralizeze caracterul ei problematic
d. păstrarea consecinTelor emoTionale ale problemelor �n limite controlabile

a. c+d
b. a+d
c. a+c+d *
d. b+c

61. Antonovski a definit coerenTa ca: �o orientare globală care exprimă măsura �n care individual are un sentiment de �ncredere susTinut si durabil�, dar si dinamic că:

a. toTi oamenii �l admiră pentru personalitatea deosebită si realizările sale
b. stimulii care derivă din mediul intern sau extern de-a lungul vieTii sunt structuraTi, predictibili si explicabili
c. există resurse disponibile pentru ca el să poată răspunde la solicitările determinate de acest stimul
d. că aceste solicitări sunt provocatoare, folositoare pentru investiTia afectivă si angajare�

a. a+b+c+d
b. b+c+d *
c. c+d
d. a+b+c

62. Modelul comportamentalist al comportamentului anormal presupune:
a. evoluția gresită sau exagerată a măsurilor de apărare, �nsoTite de anxietate
b. adaptare ineficientă prin �nvăTarea unor comportamente inadecvate si incapacitate de corectare *
c. incapacitatea de dezvoltare pe deplin a personalităTii prin blocarea sau
distorsionarea acestor tendinTe către automulTumire
d. incapacitatea realizării identităTii adecvate de sine si a �nTelegerii sensului vieTii

63. Care din aceste tipuri definesc comportamente anormale:

a. comportamentul de tip criză biopsihologică de dezvoltare sau involuTie (pubertate, adolescenTă, climax, andropauză), cu caracter pasager si reversibil
b. comportamentul de tip carenTial (legat de stări de frustrare afectivă, carenTe educaTionale, disfuncTii familiale si �n modul de viaTă), ce creează dificultăTi de adaptare
c. comportamentul de tip sociopatic, const�nd din conduite delictuale agresive, toxicomanice sau de furie, cu caracter recurent sau episodic
d. comportamentul de tip patologic, parTial sau deloc reversibil, de natură exogenă, endogenă sau mixtă, cu intensităTi si forme variabile (stări reactive, nevroze, psihopatii, psihogenii, endogenii)

a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d *

64. Care din aceste criterii definesc (după Purushtov) anormalitatea?

a. criteriul existenTei la individ a unor stări de insecuritate, teamă, apatie, anxietate
b. criteriul explicării printr-o patologie fizică a comportamentului dezadaptativ
c. criteriul contextului social (normele si valorile socio-culturale existente la un ocazie dat) �n care se cauzează comportamentul
d. criteriul diminuării randamentului si eficienTei individului

a. a+c+d
b. b+d
c. c+d
d. a+b+c+d *

65. Boala psihică trebuie considerată ca interes�nd �ntreaga fiinTă umană �n complexitatea ei:

a. biologică
b. psihologică
c. axiologică
d. epidemiologică

a. a+b+c *
b. b+c
c. a+d
d. a+b+c+d

66. ConTinutul conceptului de sănătate mintală este determinat de:

a. calitatea raportului personalitate-mediu *
b. dezvoltarea relaTiilor de producTie si a mijloacelor tehnologice
c. noile sisteme medicale si de asistenTă socială care previn afecTiunile psihice
d. dezvoltarea mijloacelor de mass-media si a reTelelor informaTionale

67. Boala psihică afectează �n formele ei grave

a. comunicarea interpersonală, intersubiectivitatea
b. puterea de integrare a persoanei �n plan socio-cultural
c. capacitatea de autodepăsire si de creaTie a subiectului
d. capacitatea de procreere a individului si de a �ntreTine relaTii normale cu bărbatul sexual

a. c+d
b. a+b+c *
c. a+c
d. b+c+d

68. Boala psihică este si va răm�ne o dimensiune (poate cea mai tragică) a fiinTei umane prin:

a. absenTa libertăTii interioare a subiectului
b. incapacitatea de a se adapta armonios �n mijlocul colectivităTii
c. imposibilitatea de a crea pentru semeni, prin si cu ei
d. dezorganizarea esenTei umane �n tot ce are ea definitoriu

a. a+b
b. a+b+c+d *
c. b+c
d. a+c+d

69. Adaptarea este o permanentă schimbare a eforturilor cognitive si comportamentale care organizează specific cerinTele interne pentr a administra cererile externe si/sau interne pentru a:

a. preveni scăderea sau epuizarea resurselor persoanei *
b. mări rezistenTa persoanei la stres emoTional si somatic
c. creste toleranTa la frustrare
d. �mbunătăTi comunicarea at�t cu ființele aflate mai sus �n ierarhia socială c�t si cu egalii

70. Elementele cheie �n definirea adaptării sunt:

a. folosirea resurselor
b. g�ndire si/sau comportament activ
c. reducerea nevoilor interne si/sau externe prin găsirea de soluTii si rezolvarea eficientă a problemelor
d. apelul la ceilalTi indivizi �n ceea ce priveste scopul sau Tinta adaptării

a. b+c
b. a+d
c. a+b+c *
d. b+c+d

71. Marsella (1969, 1972) postulează următoarele determinări �n ceea ce priveste modele simptomatice si capacitatea de rezistenTă la stres:

a. fiinTele umane si mediul lor sociocultural si fizic sunt sisteme independente
b. comportamentul normal/anormal este materialul finit interacTiunii simultane a omului cu mediul
c. organismul nu există separat de mediu, iar comportamentul nu este independent �n interacTiunea organism-mediu
d. mediul socio-cultural poate fi pus împreună de stresorii de diferite categorii si de cerinTele cognitiv-emoTionale

a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b+c+d *
d. b+d

72. Meyer A va defini boala mintală ca o adaptare gresită, insuficientă sau inadecvată. Acest punct de vedere va fi susTinut si de

a. neuropsihobiologie
b. psihanaliză *
c. comportamentalism
d. psihiatria transculturală

73. Adaptarea este str�ns relaTionată cu promovarea stării de sănătate si cu prevenirea tulburărilor (bolilor). �n acord cu Pearlin si Schooler (1978), adaptarea ne protejează prin:

a. eliminarea sau modificarea condiTiilor care creează probleme
b. crearea unor condiTii �n care frustrarea este resimTită mult mai puTin negativ
c. perceperea controlului semnificaTiei trăirilor �ntr-o manieră prin care să se neutralizeze caracterul ei problematic
d. păstrarea consecinTelor emoTionale ale dificultăților �n limite controlabile

a. c+d
b. a+b+d
c. a+b+c+d
d. a+c+d *

74. Parametri de acTiune ai agenTilor stresori sunt reprezentaTi de durată �n funcTie de attribute precum:

a. �noutatea�
b. �bruscheTea� cu care se acTionează
c. �originalitatea�
d. �neutralitatea�

a. c+d
b. b+c
c. a+b+c+d
d. a+b *

75. Care din aceste dimensiuni independente înseamnă comportamente de adaptare:

a. activ-pasiv (discut�nd direct acTiunea, trat�nd despre stresori sau evit�nd stresorii)
b. cognitiv-emoTional (control�nd stresorii angajaTi �n activitatea cognitivă sau Tin�nd de sfera emoTională catarsisul si expresia)
c. controlul (menTin�nd �n aparenTă controlul personal asupra stresorilor)
d. acTiunea psihologică/acTiunea socială (sfera autorealizării sau suportul social)

a. a+b+c+d *
b. c+d
c. b+c+d
d. a+c+d

76. Teorii neobehavioriste analiz�nd rolul structurant al mediului �n constituirea personalităTii, integrează:

a. reflexologia pavloviană
b. teoria neurohormonală �n medierea impulsului nervos �n creier
c. behaviorismul watsonian
d. teoria �nvăTării a lui Thorndicke

a. a+c+d *
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. a+d

77. �n sistemul topic elaborat de Freud �n 1920, personalitatea este �mpărTită �n următoarele instanTe:
a. Id-ul � polul pulsional al personalităTii, rezervorul dispoziTiilor ereditare si al energiei pulsionale
b. Ego-ul � instanTa centrală a personalităTii, domeniul percepTiilor si proceselor intelectuale, av�nd rol de autoconservare
c. Libido-ul forTa unificatoare a personalităTii care �i garantează energia si rezistenTa la frustrare
d. Superego-ul este constituit din tot ceea ce educaTia aduce individului: interdicTii, ierarhii de valori, exigenTe, care-l fac elementul centralizator al personalităTii

a. a+c+d
b. a+b+d *
c. b+d
d. a+c

78. P�rghia de acTiune a mediului asupra formării personalităTii este:

a. educaTia *
b. adaptarea
c. frustrarea
d. compensarea

79. Printre �nsusirile personalităTii care �i determină calitatea de structură nu se află:

a. totalitatea
b. transformarea
c. sensul valoric
d. reglajul

a. b+c+d
b. a+b+d *
c. a+c+d
d. a+b+c+d

80. Termenul de ciclu al vieTii �life cycle� s-a născut din necesitatea cercetătorilor de a reflecta teoria dezvoltării. C�teva concepte sunt legate de această viziune. Printre acestea:

a. ciclul vieTii are �ntotdeauna aceleasi secvenTe
b. principiul epigenetic
c. caracteristica dominantă
d. teoria crizei si catastrofei existenTiale

a. b+c+d
b. a+b+c+d
c. a+b+c *
d. b+c+d

81. Care din următoarele perioade de dezvoltare este cea mai lungă:

a. faza orală
b. faza anală
c. faza falică
d. faza latentă *

82. Care din aceste faze aparTine procesului de individuaTie descris de Mahler:

a. diferenTierea
b. perioada practică
c. apropierea
d. consolidarea

a. a+b+c+d *
b. b+c
c. b+d
d. b+c+d

83. Care din cele patru perioade majore �n dezvoltarea intelectuală descrisă de Jean Piaget este cea mai scurtă

a. preoperaTională
b. senzorio-motorie *
c. perioada operaTiilor concrete
d. perioada operaTiilor formale

84. Succesiunea etapelor de dezvoltare eriksoniană este expusă pe scurt, după cum urmează, menTion�ndu-se caracterul dominant sau criza specifică de maturitate, care apare specific �n timpul fiecărei etape Care din etapele enumerate nu corespunde ordinii cronologice?

a. etapa oral-senzorială: �ncredere/ ne�ncredere
b. etapa muscular-anală: autonomie/ rusine si nesiguranTă
c. stadiul de latenTă: hărnicie, perseverenTă/ inferioritate *
d. etapa locomotor-genitală: iniTiativă/ vinovăTie

85. Jaspers K consideră constiinTa egoului ca av�nd mai multe subfuncTii. Care din acestea corespunde viziunii originale a autorului?

a. sentimentul constiinTei activităTii
b. o constiinTă a unităTii
c. constiinTa identităTii
d. constiinTa deTinerii de conTinuturi �genetice si familiare� specifice constiinTei

a. b+c+d
b. a+b+c *
c. c+d
d. b+d

86. Un eveniment de viaTă este:

a. orice experienTă de viaTă care necesită o adaptare sau duce la o modificare importantă
b. o discontinuitate, o ruptură mai mult sau mai puTin brutală, �n cursul vieTii de fiecare zi
c. o �nt�mplare care pune individul �ntr-un context inedit �n care se activează scene de viaTă refulate cu mult timp �nainte
d. o preluare empatică a stărilor altor persoane care au trecut prin grave trauma psihologice

a. b+c+d
b. a+c+d
c. b+c
d. a+b *

87. Un eveniment de viaTă are:

a. o perioadă semnificativă cuprinz�nd cel puTin o etapă de viaTă
b. un sens �n istoria individuală
c. un caracter de �exterioritate� �n raport cu persoana care trăieste evenimentul
d. o semnificaTie specială pentru prietenul de viaTă al subiectului

a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. a+c
d. b+c *

88. Următoarele caracteristici �ntăresc efectul depresogen al evenimentului de viaTă:

a. indezirabilitatea
b. absenTa sentimentului de stăp�nire a evenimentului
c. anticipaTia
d. schimbările nenormative, neprevăzute

a. b+c
b. a+c+d
c. a+b+d *
d. b+d

89. Ierarhia corectă a ponderii evenimentelor de viaTă este următoarea (după Holmes si Rahe):

a. decesul unuia dintre soTi, reconciliere maritală, decesul unui prieten apropiat, accident sau maladie personală
b. decesul unuia dintre soTi, accident sau maladie personală, reconciliere maritală, decesul unui prieten apropiat *
c. decesul unuia dintre soTi, accident sau maladie personală, decesul unui prieten apropiat reconciliere maritală
d. accident sau maladie personală, decesul unuia dintre soTi, reconciliere maritală, decesul unui prieten apropiat

90. Finalitatea mecanismelor de adaptare si modul de acTiune adaptat �n vederea atingerii respectivelor finalităTi este descris de următoarele posibilităTi:

a. restaurarea homeostaziei psihice
b. reducerea unui conflict intrapsihic
c. diminuarea angoasei născută din conflictele interioare �ntre exigenTele instinctuale si legile morale si sociale
d. stăp�nirea, controlul si canalizarea pericolelor interne si externe

a. a+c+d
b. a+b+c
c. a+b+c+d *
d. c+d

91. Mecanisme de apărare care pot fi abordate cognitiv sunt mai târziu Miclea M:

a. represia
b. sublimarea
c. proiecTia
d. raTionalizarea

a. b+c+d
b. a+c+d *
c. a+b+c
d. c+d

92. ProiecTie:

a. persoana face faTă conflictului emoTional sau stresorilor interni sau externi canaliz�ndu-si simTămintele sau impulsurile potenTial maladaptative �n comportamente acceptabile social (de ex., sporturi �de contact� [�dure�] pentru canalizarea impulsurilor de m�nie
b. persoana face faTă conflictului emoTional sau stresorilor interni sau externi evit�nd intenTionat să se g�ndească la probleme, dorinTe, simTiri sau trăiri perturbatoare
c. persoana face faTă conflictului emoTional sau stresorilor interni sau externi atribuind altuia, �n mod fals, propriile sale sentimente, impulsuri sau g�nduri inacceptabile *
d. persoana face faTă conflictului emoTional sau stresorilor externi pun�nd accentual pe aspectele amuzante sau ironice ale conflictului sau stresorului

93. Comunicarea medic-pacient este o comunicare:

a. directă, faTă �n faTă
b. nemediată
c. neformalizată
d. aparte structurată

a. b+c+d
b. a+b+c *
c. b+d
d. a+c+d

94. Zona D a ferestrei de comunicare :

a. reprezintă comportamentul necunoscut de înspre sine, dar care este evident pentru ceilalTi
b. constituie comportamentul cunoscut de sine si de ceilalTi. Acesta arată �n ce mărime două sau mai multe persoane pot da si primi �n mod liber, pot lucra �mpreună, se pot bucura de experienTe commune *
c. reprezintă zona unde comportamentul nu este știut nici de individ, nici de ceilalTi
d. reprezintă comportamentul cunoscut de către sine, dar ascuns celorlalTi

95. Fracțiune inconstientă a Sinelui conTine:

a. date despre mine si comportarea mea, vestite at�t mie, c�t si celorlalTi. nu am complicații cu aceste aspecte
b. date despre mine, care sunt necunoscute at�t pentru mine, c�t si pentru ceilalTi
c. date despre mine, pe care le stiu numai eu si sunt necunoscute de ceilalTi
d. date despre mine, pe care ceilalTi le observă, dar pe care eu nu le cunosc*

96. factorii semantici care perturbă mai frecvent comunicarea:

a. vocabularul incomplet sau prea tehnicist vor face imposibilă comunicarea
b. gramatica (greselile gramaticale vor denatura comunicarea, scăz�nd relaTia de �ncredere si depreciind imaginea celui care le face, mai ales atunci c�nd acesta este medicul)
c. sintaxa (construcTiile verbale prea complicate sau ulterior modelele altor limbi, perturbă relaTia de comunicare
d. conotaTiile emoTionale ale unor cuvinte (anumite cuvinte, cu semnificaTie deosebită
pentru unul dintre partenerii comunicării, vor perturba mesajul prin polarizarea atenTiei sau suprasemnificarea unor fragmente de mesaj)

a. a+b+c+d *
b. a+b+c
c. a+b
d. a

97. Exemplarul biopsihosocial este derivat din:

a. neopsihanaliza americană contemporană
b. psihologia comportamentalistă skinneriană
c. teoria generală a sistemelor *
d. teoria grupurilor mici

98. Modelul biopsihosocial al bolii psihice a avut �n Rom�nia un remarcabil susTinător �n persoana:

a. profesorului Eduard Pamfil si a scolii de psihiatrie de la Timisoara
b. profesorului George Ionescu si a scolii de psihiatrie de la Bucuresti
c. profesorului Petre Br�nzei si a scolii de psihiatrie de la spitalul Socola Iasi*
d. profesorului Mihai Ralea si a scolii de psihologie bucurestene

99. �CalităTi Terapeutice EsenTiale� sunt după Carl Rogers:

a. respectul (sau abordarea pozitivă necondiTionată)
b. competenTa si loialitatea
c. originalitatea (sau congruenTa)
d. empatia

a. a+c+d *
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. b+d

100. Empatia �nseamnă:

a. să �nTelegi exact ceea ce spune pacientul si să �i faci cunoscut faptul că ai �nTeles
b. stare emoTională de simpatie sau părere de rău pentru cineva
c. dispoziție asemanatoare cu compasiunea
d. un proces de feed-back

a. b+c
b. a+d *
c. b+c+d
d. a+c+d

101. BraTele căzute inerte pe l�ngă corp semnifică:

a. a respinge sau a nu fi de acord cu ceea ce se spune
b. lipsa speranTei; cererea ajutorului este zadarnică *
c. dorinTa de a reprima (suprima) un comentariu făcut
d. un gest defensiv, indic�nd respingerea, un sentiment de nesiguranTă, sau pur si modest o poziTie confortabilă

102. Modelul Profesor/Student presupune:

a. completa pasivitate a pacientului si preluarea de către medic a tratamentului
b. dominarea de către medic, al cărui rol este paternalist si de control. Rolul
pacientului este �n mod esenTial unul de dependenTă si asteptare *
c. egalitate �ntre medic si pacient. Ambii participanTi au trebuință si depind de aportul celuilalt
d. adesea o complicație psihologică primară si de profunzime care are o nevoie
emoTională �n a schimba �ngrijirea pentru pacient �ntr-o relaTie de �mpărtăsire mutuală a informaTiilor personale si a dragostei

103. Cel mai adesea pacienTii sunt consideraTi ca buni pacienTi dacă:

a. sunt complianTi
b. �n general nu-si schimbă tratamentul
c. sunt emoTional controlaTi
d. au un nivel ridicat de cultură medicală

a. a+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c *
d. a+b+c+d
104. Pentru sindromul de Burnout se acceptă un tablou clinic minim cu următoarele aspecte:

a. semne si simptome somatice: cefalee continuă, tulburări gastro-intestinale, astenie, fatigabilitate
b. depăsirea permanentă a atribuTiilor profesionale cu rezultate neobisnuite �n activitate
c. comportamente neobisnuite pentru subiect: iritabilitate, intoleranTă si incapacitate de a �nTelege sau a fi empatic cu ceilalTi
d. atitudini defensive: rigiditate, negativism, rezistenTă la schimbare

a. a+b
b. b+c+d
c. a+c+d *
d. c+d

105. Termenul de plăcere sexuală maximă defineste �n psihosexologie

a. o viaTă sexuală regulată cu acte trupești reusite
b. momentul �n care se produce descărcarea tensiunilor sexuale si trăirea satisfacerii erotice *
c. dorinTa si interesul constant pentru activitatea sexuală
d. �nceputul vieTii carnale la v�rsta potrivită cu trăsăturile biologice si de
personalitate ale subiectului

106. Care din aceste psihoterapii sunt comportamentale (bazate pe teoria condiTionării si �nvăTării):

a. condiTionarea operantă (Thorndike si Skiner)
b. �nvăTarea socială (Bandura)
c. cognitiv comportamentală (Ellis A., Beck T., Mahoney si Meichenbaum H.)
d. psihoterapiile rogersiene (Carl Rogers)

a. a+c
b. a+b+c *
c. b+c+d
d. a+d

107. Printre contraindicaTiile absolute ale psihoterapiilor sunt menTionate
a. psihozele si tulburările cognitive grave
b. toxicomaniile cronice
c. perversiunile sexuale grave
d. retardul mintal sever

a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d *

108. PacienTii sunt mai placebo reactivi (Janowski si colab.)

a. indiferent de sex, v�rstă si inteligenTă
b. dacă sunt femei
c. dacă au boli intratabile
d. dacă sunt persoane sugestibile

a. a+b+d *
b. b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+c+d

109. PacienTii sunt mai placebo-nonreactivi dacă sunt (Schindel):

a. rigizi
b. extravertiTi
c. agresivi
d. sugestibili

a. a+b+c *
b. a+b+c+d
c. b+c+d
d. a+c+d

110. Indica�ii ale placeboterapiei a

a. cazurile care beneficiază de o relaTie terapeutică dificilă
b. simptomele bolii nu pot fi tratate cu medicamente active
c. situaTii �n care se urmăreste sevrajul unui medicament pentru care s-a instalat o dependenTă psihică
d. dovedirea bazei funcTionale a unor simptome �zgomotoase� (Piechowiak)

a. a+c+d
b. b+c+d *
c. b+c+d
d. a+b+c+d

111. Numerosi factori sunt incriminati �n �non-complian��. Printre acestia se num�r�:

a. factori lega�i de tr�irea bolii si de �ntelegerea sa intelectual� de c�tre bolnav
b. factori lega�i de relatia medic-bolnav
c. factori lega�i de tipul tratamentului
d. factori legati de anturajul bolnavului

a. b+c+d
b. a+b+c+d *
c. a+c
d. b+d

112. Calit��i prin care medicul influenteaz� complianta terapeutic�

a. exponent al puterii sociale
b. specialitatea medicală
c. calităTile de instructor ale medicului
d. calităTile fizice si armonia psihosomatică

a. b+c+d
b. a+c+d
c. a+c *
d. b+c

113. Complianta este influentat� de natura prescriptiilor terapeutice cum ar fi:

a. preTul medicamentelor si gradul de compensare a acestora
b. complexitatea prescripTiilor terapeutice
c. consecinTele negative asupra bolnavului, disconfort fizic si/sau psihic
d. esecul anterior al unor prescripTii terapeutice similare

a. a+b+c+d
b. c+d
c. b+c+d *
d. b+d

114. Iatrogenia negativ� este reprezentat� de:

a. absenta oric�ror efecte negative ale unui demers medical
b. iatrogenia generat� de lipsa informatiilor oferite de medic *
c. absenta unor medicamente din tratamentul complex al bolnavului
d. absenta psihoterapiei dintre mijloacele terapeutice cu care este abordat pacientul

115. Care din urm�toarele propozitii se refer� la �normalul ca valoare�:

a. as vrea s� devin normal *
b. as vrea s� fiu normal ca si ceilalti, ca toat� lumea
c. as vrea s� fiu mereu normal
d. normal c� as vrea s� fiu s�n�tos

116. Psihologia medical� este si va r�m�ne, at�ta timp c�t arta medical� va d�inui:

a. un mijloc de diagnosticare grozav de eficient
b. un factor complementar �n terapie
c. fundalul de stabilitate si umanitate �n care aceasta �si desf�soar� demersul
pragmatic *
d. o viziune particular� � cea mai adev�rat� � �n descrierea tablourilor simptomatice

117. Printre subiectele majore �n studiul psihologiei medicale se num�r�:

a. psihologia social�
b. psihologia dezvolt�rii
c. psihologia sportului si dezvolt�rii corporale
d. diferentele individuale

a. a+b+d *
b. c+d
c. a+b
d. a+b+c

118. Printre domeniile din care psihologia medical� �si extrage datele se num�r�:

a. ancheta social�
b. tehnici experimentale
c. observare comportamental�
d. convorbirea de la om la om

a. b+c+d
b. b+c
c. a+d
d. a+b+c+d *

119. Psihologia medical� se dezvolt� din �ntrep�trunderea cu alte domenii de cunoastere si cercetare cum ar fi:

a. Psihopatologia
b. psihologia holistic� si antropologia
c. psihanaliza si psihologia dinamic�
d. psihologia jocului

a. a+b+d
b. a+b+c+d
c. b+d
d. a+b+c *

120. Psihologia medical� se dezvolt� din �ntrep�trunderea cu alte domenii de cunoastere si cercetare cum ar fi:

a. cronobiologia
b. epidemiologia si analiza statistic� comparat�
c. sociologia
d. psihologia experimental� si neurofiziologia

a. b+c
b. a+d
c. a+c+d *
d. a+b+c+d

121. Tulbur�rile somatoforme difer� de simptomele psihice consecutive unei afec�iuni medicale prin aceea c�:

a. se refer� doar la anumite organe cu valoare simbolic� pentru pacient �n excepțional cele genitale
b. nu exist� nici o situa�ie medical� care s� poat� fi considerat� ca pe deplin
responsabil� pentru simptomele somatice *
c. sunt mai zgomotoase si creaz� o stare de panic� pacientului
d. apar si dispar �n functie de buna dispozitie pe care subiectul o are

122. Dup� Ionescu G (1995) anormalitatea se refer� la:

a. Conduite
b. Comportamente
c. atitudini
d. procese de dezvoltare

a. a+c
b. a+b *
c. c+d
d. a+b+c+d

123. Manifestarea st�rii de s�n�tate ar fi:

a. existen�a unei judec�ti si a unei viziuni realist-logice asupra lumii
b. existen�a unei discipline psihologice si sociale
c. bucuria de a tr�i
d. existenta echilibrului introversie-extroversie

a. a
b. a+b
c. a+b+c
d. a+b+c+d *

124. Freud S afirma despre normalitate:

a. conceptul de normalitate nu poate fi �nteles dec�t prin sistemul de valori al unei colectivit�ti
b. normalitatea e ceea ce majoritatea consider� c� trebuie s� fie, nu neap�rat lucrul cel mai bun si nici m�car cel mai logic, ci ceea ce s-a adaptat dorintei colective
c. un Ego normal este ca si normalitatea �n general, o fictiune ideal� *
d. societatea este cea care hot�r�ste dac� un om este normal sau anormal

125. Oric�t ar p�rea de neobisnuit, se poate spune c�:

a. nu exist� valori generale acceptate simultan de toti membrii unei societ�ti
b. nu exist� valori generale acceptate de toate societ�tile care �si desf�soar� existenta la un moment dat
c. exist� valori particulare care sunt recunoscute ca normale dup� negocieri �ntre grupuri de state
d. valorile religioase sunt at�t de variate �nc�t nu pot fi niciodat� considerate ca normale

a. a+b *
b. a+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d

126. Refuzul de a circumscrie normalul si patologicul ar putea conduce la transformarea c�mpului practicii medicale si psihiatrice:

a. �ntr-o zon� f�r� limite
b. �ntr-o eventual� arm� �n favoarea unei institutii sau a unei puteri
c. �ntr-un c�mp de b�t�lie f�r� �nvinsi sau �nving�tori
d. �ntr-un labirint de presupuneri �n care diagnosticul s� r�m�n� o utopie

a. a+b *
b. b+d
c. c+d
d. a+c+d

127. Regresia este una dintre inadecv�rile adaptative deoarece:

a. subiectul se comport� ca o persoan� care tr�ieste doar �n trecut
b. subiectul este regresat afectiv, nu �si poate modula tr�irile la nivelul v�rstei pe care o are
c. subiectul renunt� la adaptarea la nivelul de solicitare cerut, pentru a cobor� c�tre unul mult mai redus *
d. subiectul se comport� ca un regresat mintal si adopt� numai conduite gresite

128. �n opinia lui Zaguri D cea mai fecund� perspectiv� �n stabilirea unui diagnostic este:

a. confrunta cu o norm� extern� care stabileste clar ce este normal si ce este
patologic
b. a face un bilant al tr�s�turilor si atitudinilor normale ale individului si cele
anormale si dac� acesta este negativ a declara starea de boal�
c. a trece �n revist� toate tr�s�turile psihologice si a stabili atunci c�nd este cazul configuratiile patologice
d. a compara individul cu el �nsusi �n logica conduitelor sale, contradictiilor si conflictelor sale, �n alegerile sale, �n propriile sale norme *

129. Dificult�tile cele mai importante �n raport cu dezideratul detect�rii unei norme a s�n�t�tii mintale sunt:

a. tripla ipostaziere si dimensionarea contradictorie fiintei umane �n corporalitate, psihic si socialitate
b. aparitia unor situatii generate de dezvoltarea tehnic� si industrial� care creaz� situatii noi �n care este greu de spus ce este normal si ce este patologic
c. terapia disfunctiilor de expresie corporal� s� fie guvernat� de legile naturii si prin procedee subsumate acestora, �n timp ce disfunctiile vietii psihice si, mai ales cele ale relation�rii sociale, s� fie dep�site prin raportarea la normativitate si prin recuperarea indivizilor �n suferint� �n interiorul normei
d. istoricitatea normelor

a. b+c+d
b. a+c+d *
c. a+b+c+d
d. a+d

_________________
Diegis
_______________________________
Facultatea de Sociologie-Psihologie ID
An III