Dezbatere subiect: PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA

INTREBARI CU UN SOLITAR RASPUNS CORECT

1. Experimentul este o organizare metodicä (rationalã ºi practicã) de tip
special în care cercetatorul:
a) provoacã faptele *
b) constatã faptele.
2. Fondatorul primului laborator de psihologie experimentalã a fost:
P. Fraisse
W. Wundt *
A. Binet.
3. Variabila dependentã este reprezentatãde:
a) räspunsul subiectului *
b) stimul
c) personalitatea subiectului
d) factorii de mediu.
4. Variabila independentã este reprezentatã de:
a) rãspunsul subiectului
b) stimul *
c) personalitatea subiectului
d) factorii de mediu.
5. Personalitatea subiectului reprezintã într-un experiment:
a) variabila independentã
b) variabila intermediarä *
c) variabila dependentã.
6. Stimulul se mai numeste si variabila:
a) dependentã
b) independentã *
c) perturbatoare
d) intermediarã
7. Reacþia subiectului este într-un experiment variabila:
a) perturbatoare
b) independentã
c) dependentä. *
8. Relatia dintre variabila independentá si cea dependentä este una:
a) de tip cauzã-efect *
b) de influenþã reciprocã, bidirecþionalã.
9. Grupul experimental este acel grup în care variabila independentã:
a) ia o anumita valoare *
b) are valoarea zero.
10. Experimentul normal presupune:
a) crearea unor condiþii speciale pentru subiecþi
b) cercetarea subiecþilor în mediul lor de viaþã ºi de activitate *
c) amplasarea subiecþilor în naturã.
11. În experimentul invocat, variabila independentã este:
a) provocatã de experimentator
b) datã natural. *
12. În experimentul invocat sunt studiate:
a) dereglãrile patologice ale subiecþilor *
b) reactiile lor la stimuli (de distincte tipuri)
c) comportamentele acestora în conditii de stres.
13. Experimentul de tip funcþional urmãreºte relaþia funcþionalã dintre:
a) variabila independentã ºi cea dependentã *
b) experimentator ºi subiect.
14. Experimentul de tip explorator urmareºte:
a) identificarea prin pre-testare a posibilelor urmări ale unei variabile *
b) verificarea unei proceduri mai eficace pentru experimentul propriu-zis.
15. Experimentul de tip psihopedagogic este o variantä a experimentului:
a) natural *
b) de laborator
c) invocat.
16. Spre deosebire de experiment, testul:
a) masoarã ºi apreciazã statistic fenomenul studiat în scopuri
psihodiagnostice precise *
b) dezvãluie cauzalitatea fenomenului studiat.
17. Undele beta caracterizeazä creierul uman în stare de:
a) veghe
b) somn
c) activitate *
18. Pneumografia presupune înregistrarea:
a) miºcãrilor respiratorii *
b) modificãrilor vasculare.
19. Momentul de reacþie modest presupune:
a) mai multe modalitãþi de ràspuns ale subiectului la un singur stimul
b) o singurã modalitate de rãspuns la un stimul. *
20. Timpul de reacþie este mai scurt:
a) dimineaþa *
b) dupã-amiaza
c) seara.
21. Pragul absolut este:
a) valoarea cea mai micã a unui stimul (excitant) care determinã o reacþie specificã *
b) valoarea cea mai mare unui stimul (excitant) care determinã încã o
reacþie specificã
22. Pragul diferenþial este reprezentat de:
a) valoarea cea mai micã a unui stimul (excitant) care determinã încã o
reacþie specificã
b) valoarea cea mai mare unui stimul (excitant) care determinã o reacþie
specificã
c) cea mai micã diferenþã între doi excitanþi sesizatã de subiect. *
23. Senzaþiile de durere apar îndată ce excitantul:
a) depãºeºte valoarea pragului superior *
b) ia valoarea pragului absolut.
24. Experimentul provoacã fenomenul în unele conditii:
a) iniþiate de naturã
b) determinate de cercetãtor. *
25. Timpul de reacþie semnificã:
a) ritmul activitãþii cardiace
b) timpul scurs între stimul ºi reacþie. *
26. Electromiografia (EMG) exprimä:
a) activitatea bioelectricã a inimii
b) activitatea bioelectricã a creierului
c) activitatea bioelectricã a muºchilor *
27. Grupul de subiecþi la care se administreazã condiþia de stimulare se
numeºte
a) grup de control
b) grup experimental *
c) eºantion reprezentativ.
28. Esteziometrul este aparatul cu care se mãsoarã:
a) pragul spaþial tactil *
b) pragul olfactiv
c) pragul vizual.
29. Metoda are o determinare:
a) subiectiv-logicä
b) obiectiv-ontologicã *
c) de independenþã obiectualã.
30. Conceptul de psihometrie a fost initiat de:
a) Im. Kant
b) A. Comte
c) Cr. Wolf *
31. Debutantul laborator de psihologie din lume a fost înfiinþat în anul:
a) 1879 *
b) 1893
c) 1920
32. întâiul laborator de psihologie experimentalã din România a fost
înfiinþat la Universitatea din:
a) Iaºi *
b) Cluj
c) Bucureºti
33. Între metoda observaþiei ºi cea experimentalã din psihologie existã
raporturi de:
a) incompatibilitate
b) discontinuitate
c) complementaritate *
d) obiectivitate
34. Neutralizarea efectelor variabilelor perturbatoare se face prin:
a) repetarea experimentului
b) utilizarea de stimuli adecvaþi
c) pãstrarea constantã a factorilor strãini *
35. Datele obþinute cu tehnicile poligraf înregistreazã:
a) ingrediente neurovegetative (puls, eeg, reacþie electrodermalã etc.) *
b) componente voluntare ºi motivaþionale
c) performanþe sportive
36. Laboratorul de psihologie experimentalã de la Universitatea din
Bucureºti a fost initiat de:
a) Gh. Zapan
b) C. Rãdulescu-Motru *
c) Al. Roºca
37. Ipoteza reprezintä:
a) o prezumtie *
b) o metodã de evaluare
c) o opinie validatã
38. Ipoteza de cercetare presupune:
a) existenþa unei diferenþe semnificative *
b) coeziunea grupelor
c) corectitudinea datelor culese
39. Ipoteza nulã atestä:
a) existenta unor rezultate performante
b) inexistenþa vreunei diferenþe între date *
c) o procedurä experimentalã validatã
40. Ipoteza este verificabilã dacã:
a) este simplã
b) þine seama de posibilitãþile existente
c) este plauzibilã *
41. Testul statisitic ,,t” (Student) se utilizeazä pentru stabilirea gradului
de semnificaþie între:
a) subiecþi
b) date exprimate prin medii *
c) date exprimate prin frecvenþã
42. Generalizarea datelor recoltate experimental se face în funcþie de:
a) inidicele de reprezentativitate al subiecþilor în raport de populaþia din care au fost selectaþi *
b) indiferent de populaþia de provenienþã
c) numãr scãzut al populaþiei originare
43. Relaþia dintre test ºi experiment este de:
a) independenþã metodologicã absolutã ?
b) reversibilitate *
c) identitate
44. Ritmurile eeg cu oarecare relevanþã pentru psihologie sunt:
a) delta (Δ)
b) alfa ºi beta (α,β) *
c) teta (θ)
45. Ritmul eeg cu efect relaxant, întrebuințat în modelarea experimentalã a
recuperarii neuropsihice este:
a) delta
b) gama
c) alfa *
46. Pasul statistic reprezintã o procedurã utilizatã pentru:
a) structurarea condiþiei de stimulare
b) alcãtuirea grupurilor de cercetare *
c) stabilirea variabilei dependente
47. Pragul perfect al senzaþiei olfactive este dat de:
a) nivelul de tãrie cel mai mare
b) nivelul de tãrie mijlociu
c) nivelul de tãrie cel mai mic *
48. Pragul spaþial tactil se exprimã în:
a) litri
b) milimetri *
c) grame
49. Receptivitatea termicã se mãsoarã cu:
a) microesteziometrul
b) algezimetrul
c) termoesteziometrul *
50. Psihofizica subiectivã a fost iniþiatã de:
a) G.Th. Fechner
b) W.Wundt
c) S.S.Stevens *
51. Psihofizica obiectivã a fost dezvoltatã de:
a) G.Th. Fechner *
b) P.Fraisse
c) Gh.Zapan
52. Psihofizica obiectivã vizeazã studierea:
a) raportul energetic dintre intensitatea stimulului ºi a reacþiei *
b) opiniile subiecþilor
c) reacþiile la stimuli complecºi.
53. Psihofizica subiectivã studiazã:
a) raporturile dintre mijloacele tehnice ºi reacþiile subiecþilor
b) aprecierile calitative ale subiecþilor *
c) reacþiile mai multor subiecþi.
54. Sistemul morfofuncþional cel mai afectosensibil este:
a) sistemul digestiv
b) sistemul urinar
c) sistemul cardio-vascular *
55. Reacþia electrodermalã se referã la:
a) variaþiile biocurenþilor activitãþii cardiace
b) variaþiile rezistenþei electrice a pielii *
c) variaþiile ritmului respirator.
56. Reacþia electrodermalã se determinã cu:
a) cardiograful
b) pletismograful
c) galvanometrul *
57. Reacþiile vasculare de vasoconstricþie ºi vasodilataþie se determinã cu:
a) galvanometrul
b) pletismograful *
c) cronaximetrul.
58. Actele ideo-motorii pot fi determinate cu:
a) pneumograful
b) electromiograful *
c) cronoscopul
59. Sensibilitatea gustativã se determinä prin:
a) aplicarea de soluþii apoase pe limbã *
b) esteziometru
c) fotometru
60. Modelarea experimentalã reprezintã:
a) aparatura de laborator
b) comportamentul determinat de variabila independentã *
c) factorii perturbatori.
61. Tabelele pseudoizocromatice se utilizeazä la:
a) stabilirea pragului vizual
b) diagnosticarea unor tulbuäri de cromosensibilitate *
c) determinarea câmpului vizual
62. Cecitate cromaticã reprezintã:
a) neputinþa de a vedea anumite culori *
b) scãderea acuitãþii vizuale
c) scãderea vederii la distanþã
63. Tabelele pseudoizocromatice (Stilling, Ishihara) se utilizeazã pentru:
a) determinarea pragurilor vizuale
b) identificarea unor disfuncþii de cromosensibilitate *
c) studierea sensibilitãþii cutanate
64. Câmpul vizual reprezinþã:
a) vederea la distanþã
b) vederea stereoscopicã
c) întinderea vederii fãrã modificarea fixãrii privirii *
65. Seria cromaticã cuprinde:
a) cele 7 colorații spectrale *
b) culorile alb ºi negru * ?
c) culorile roºu ºi verde
66. Culorile acromatice se deosebesc între ele prin:
a) tonul cromatic
b) luminozitate *
c) saturaþie
67. Ochiul omenesc percepe undele electromagnetice din registrul:
a) 800 mμ – 200mμ.
b) 780 mμ – 380mμ *
c) 1000mμ – 200mμ
68. Amestecând 2 nuanțe apropiate în registrul spectral se obþine o
culoare:
a) complementarä
b) intermediarã *
c) pereche.
69. Peste 780 mμ. avem spectrul:
a) ultraviolet
b) infraroºu *
c) vizibil
70. Maximul vizual de sensibilitate se aflã la:
a) periferia retinei
b) zona petei oarbe
c) zona foveii centrale (pata galbenã) *
71. Deplasarea maximului de cromosensibilitate spre zona albastrã a
spectrului, în condiþiile trecerii de la vederea diurnã la cea crepuscularã, a
fost descrisã prima datã, de
a) Granit
b) Purkinje *
c) Helmholtz
72. Sub 380 mμ avem spectrul
a) cromatic
b) ultraviolet *
c) infraroºu
73. Registrul spectral pentru roºu este de:
a) 780mμ – 610mμ *
b) 500mμ – 350mμ
c) 650mμ – 300mμ
74. Registrul spectral pentru oranj (portocaliu) este de:
a) 650mμ – 590mμ *
b) 590mμ – 575mμ
c) 560mμ – 510mμ
75. Registrul spectral pentru galben este de:
a) 560mμ – 510mμ.
b) 590mμ – 575mμ. *
c) 510mμ – 490mμ
76. Registrul spectral pentru verde este de
a) 510mμ – 490mμ
b) 490mμ – 480mμ
c) 560mμ – 510mμ *
77. Registrul spectral pentru albastru este de:
a) 480mμ – 470mμ
b) 470mμ – 452mμb *
c) 450mμ – 420mμ.
78. Registrul spectral pentru indigo este de:
a) 45mμ – 424mμ *
b) 470mμ – 450mμ
c) 424mμ - 380mμ.
79. Registrul spectral pentru violet este de:
a) 380mμ – 375mμ
b) 324mμ – 380mμ *
c) 324mμ – 300mμ
80. Imaginea consecutivã este:
a) perseverarea imaginii – stimul ºi dupã încetarea acþiunii stimulului*
b) halucinaþie vizualã
c) o scãdere a sensibilitãþii vizuale
81. Substanþa fotosensibilã (rodopsina) se gãseºte în:
a) conuri ?
b) bastonaºe *
c) nervul optic
82. Rodopsina se mai numeºte
a) purpur vizual *
b) iodopsinã
c) umoare sticloasã
83. Rodopsina se reface în prezenþa
a) vitaminei A *
b) vitaminei C
c) influxului nervos specific
84. Hemeralopia (orbul gãinilor) semnificã:
a) cecitatea nocturnä ºi crepuscularã*
b) acromatopia pentru roºu
c) deficit de conuri
85. Conurile sunt mai fine ºi mai multe în:
a) zona perifericã
b) zona de origine a nervului optic
c) zona foveei centrale *
86. În funcþie de zonele de pe retinã conurile sunt mai dense în:
a) zona perifericã
b) zona de origine a nervului optic
c) zona foveei centrale *
87. Pentru diagnosticarea tulburãrilor de cromosensibilitate se utilizeazã:
a) platiscopul
b) testele pseudoizocromatice (Stelling. Ishihara) *
c) campimetrul
88. Iluminaþia obiectelor este datã de:
a) lungimea de undã reflectatã
b) deosebirea culorii de culoarea neagrã
c) cantitatea de potență radiarã reflectatã *
89. Vederea stereoscopicã stã la baza:
a) sensibilitãþii cromatice
b) percepþiei adâncimii ºi mãrimii obiectivelor *
c) vederii la distanþã
90. Imaginea consecutiv-negativã se caracterizeazã prin:
a) imaginea postacþionalã apare dupã o pauzã de la încetarea acþiunii
stimulului *
b) dureazã mai puþin decât cea consecutiv-pozitivã
c) este complementarã imaginii cromatice iniþiale

II. ÎNTREBÃRI CU MAI MULTE RÃSPUNSURI CORECTE

91. Principalele metode fiziologice de interes pentru psiholog sunt:
a) EEG (electroencefalografia) *
b) EKG (electrocardiografia) *
c) Pneumografia *
d) T.R. (timpul de reactie)
e) Tahistoscopia
92. Principalele metode ale psihofizicii sunt:
a) mãsurãrii duratelor
b) limitelor *
c) erorii medii *
d) constantei *
93. Criteriile de evaluare predictivã a unui test sunt:
a) sugestibilitatea
b) validitatea *
c) fidelitatea *
d) sensibilitatea *
94. Adaptarea olfactivã se realizeazã prin:
a) puterea odorantã a substanþelor *
b) repaus olfactiv
c) durata de acþiune a mirosului (substanþei) *
95. Neutralizarea variabilelor perturbante se poate face prin:
a) ipotezã plauzibilã
b) izolarea subiectului *
c) stabilirea grupurilor perechi
d) menþinerea constantã a variabilelor strãine *
96. Factorii de invalidare a ipotezei de cercetare sunt:
a) datele nu sunt exprimate aritmetic
b) diferenþa dintre datele recoltate nu este semnificativã *
c) direcþia rezultatã este inversã celei prezumate *
97. Culorile reale de bazã (primare) sunt:
a) albastrul întunecat *
b) violet
c) albastru-verzui *
d) roºul oranj *
e) galben *
98. Contrastul cromatic poate fi:
a) neutru
b) simultan *
c) succesiv *
99. O hârtie cenuºie aºezatã pe un anumit fond cromatic ia nuanþa
complementului fondului, astfel:
a) pe fond albastru, devine gãlbuie *
b) pe fond roºu, devine verzuie *
c) pe fond verde, devine rozalie *
d) pe fond galben, devine albãstruie *
100. Preferintele cromatice sunt structurate functie de:
a) sex *
b) voinþã
c) vârstã *
d) personalitate *
e) factori socio-culturali (tradiþii, educaþie) *
101. Imaginile consecutive pot fi:
a) neutre
b) negative *
c) pozitive *
102. Din perspectivã termicã culorile sunt percepute ca având un efect de:
a) cald *
b) rece *
c) neutru
103. Din perspectiva distanþei culorile sunt percepute ca exercitând un
efect de:
a) infinitate
b) depãrtare *
c) apropiere *
104. Colorit roºie exercitã un concluzie de:
a) apropiere *
b) neutralitate
c) cãldurã *
d) stimulare *
105. Nuanță albastru are efect de:
a) indiferenþã
b) depãrtare *
c) destindere *
d) rece *
106. Colorație verde are consecință de:
a) superioritate *
b) depãrtare *
c) rãcealã *
d) impulsivitate
107. Culoarea galbenä are efect de:
a) indiferenþã
b) apropiere *
c) forte cald *
d) relaxare *
108. Culorile cu efect stimulator-mobilizator sunt:
a) albastru
b) roºu *
c) verde
d) galben *
109. Culorile cu efect depresiv-inhibitor sunt:
a) roºu
b) violet *
c) negru *
d) albastru *
110. Culorile cu efect deconectant-relaxant sunt:
a) roº-portocaliul
b) verde *
c) alb *
d) negru
111. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea roºie sunt:
a) eroismul *
b) fidelitatea
c) laºitatea
d) provocarea *
e) vigoarea *
112. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea albastrã sunt:
a) egoismul
b) statornicia *
c) speranþa *
d) aºteptarea *
113. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea galbena sunt:
a) bogãþia *
b) nobleþea *
c) expansivitatea *
d) 1aºitatea
114. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea verde sunt:
a) acceptanþa *
b) liniºtea *
c) intoleranþa
d) regretul
e) mulþumirea *
115. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea albã sunt:
a) regretul
b) pacea *
c) inocenþa *
d) sinceritatea *
e) înþelegerea *
116. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea neagrã sunt:
a) bucuria
b) durerea *
c) ostilitatea *
d) moartea *
e) gravitatea *

III. ÎNTREBÃRI CU RÃSPUNSURI DE TIP ADEVARAT/FALS

117. Variabila independentã este unul dintre tipurile de variabile
implicate în experiment.
a) A *
b) F
118. Grupul de control este grupul exploatat în experiment la care se aplicã
o condiþie de stimulare.
a) A
b) F *
119. Grupul experimental este acel grup în care variabila independentã ia
o anumitã valoare
a) A *
b) F
120. Experimentul pune accent pe geneza unui anumit fenomen ºi nu pe
evaluarea lui la un moment dat.
a) A *
b) F
121. Timpul de reacþie se numeºte rudimentar atunci când existã mai multe
modalitãþi de rãspuns la stimulii administraþi.
a) A
b) F *
122. Substanþele chimice insolubile în apã genereazã senzaþii gustative.
a) A
b) F *
123. În experiment, cercetãtorul (experimentatorul) are rol constatativ.
a) A
b) F *
124. În experimentul invocat sunt studiate fenomene precum: experienþã
de viaþã, starea de sãnãtate a subiecþilor, diferenþele de sex etc.
a) A
b) F *
125. Stimulul se mai nume ºi variabila dependentã.
a) A
b) F *
126. Trãsãturile de personalitate ale subiectului fac parte din categoria
variabilelor perturbatoare.
a) A
b) F *
127. Rãspunsul subiectului la acþiunea experimentatorului este
reprezentat de variabila numitã dependentã.
a) A *
b) F
128. Variabila perturbatoare este reprezentatà de personalitatea
subiectului.
a) A
b) F *
129. În experimentul de tip factorial experimentatorul alege mai multe
valori ale variabilei independente, urmãrind efectul lor asupra variabilei
dependente.
a) A
b) F *
130. Experimentul de tip natural este acela care se desfaºoarã în naturã.
a) A
b) F *
131. Expresia “Ce se întamplã dacã?” caracterizeazã experimentul de tip
pilot.
a) A
b) F *
132. Spre deosebire de experiment, testul se intereseazã de geneza
fenomenului pe care-l studiazã.
a) A
b) F *
133. Experimentul îºi propune sã dezvãluie cauzalitatea fenomenului
studiat.
a) A *
b) F
134. Termenul de “test” îi apartine lui A. Binet.
a)A
b) F *
135. Undele alfa caracterizeazã creierul uman în stare de veghe, în
condiþii de activitate intensã.
a) A
b) F *
136. Undele teta pot fi întâlnite la om în stärile patologice.
a) A *
b) F
137. Pneumograful este aparatul cu care se mãsoarã variaþiile de volum
ale vaselor de sânge.
a) A
b) F *
138. Pletismograftil mãsoarã ritmurile bioelectrice ale activitätii cardiace.
a) A
b) F *
139. Electrocardiograma este aparatul cu care se înregistreazã activitatea
inimii.
a) A
b) F *
140. Timpul de reacþie complex este mai lung decât timpul de reacþie
simplu.
a) A *
b) F
141. Pragul absolut este valoarea cea mai micã a unui stimul (excitant)
care determinã o reacþie specificã.
a) A *
b) F
142. Pragul diferenþial este reprezentat de valoarea cea mai mare a unui
stimul (excitant) care determinã o reacþie specificã.
a) A
b) F *
143. Senzaþiile de foame aparþin senzaþiilor interne.
a) A *
b) F

IV. INTREBARI CU RASPUNSURI DE TIP DA NU

144. Electrogeneza muscularã poate fi pusã în evidenþã cu ajutorul
electromiografului.
a) DA *
b) NU
145. Ritmurile teta ºi delta caracterizeazã creierul uman în situație de veghe.
a) DA
b) NU *
146. Personalitatea reprezintã într-un experiment variabila perturbatoare.
a) DA
b) NU *
147. W.Wundt este fondatorul primului laborator de psihologie
experimentalã.
a) DA *
b) NU
148. Experimentatorul are rol constatator în cadrul experimentului pe
care-l realizeazä.
a) DA
b) NU *
149. În grupul numit de control variabila independentã ia valoarea zero.
a) DA *
b) NU
150. Experimentul psihopedagogic este o variantã a experimentului de
laborator.
a) DA
b) NU *
151. În experimentul de tip factorial experimentatorul alege douã valori
ale variabilei independente, urmãrind efectul lor asupra variabilei
dependente.
a) DA *
b) NU
152. Undele delta au un ritm mai alert decât undele alfa.
a) DA
b) NU *
153. Undele beta caracterizeazä creierul uman în dispoziție de somn.
a) DA
b) NU *
154. Undele caracteristice creierului uman sunt: alfa, beta, gama ºi delta.
a) DA
b) NU *
155. Înregistrarea miºcãrilor respiratorii ale omului se face cu ajutorul
electroencefalografului.
a) DA
b) NU *
156. Aparatul clasic de mãsurare a timpului de reacþie al unui subiect se
numeºte cronoscop.
a)DA *
b)NU
157. Timpul de reacþie simplu presupune existenþa mai multor modalitãþi
de rãspuns la un singur stimul.
a) DA
b) NU *
158. Grupul de control este într-un experiment grupul în care valoarea
variabilei independente este zero.
a) DA *
b) NU
159. În observaþie cercetãtorul (observatorul) are un rol activ, provocând
faptele observate.
a) DA
b) NU *

_________________
Diegis
_______________________________
Facultatea de Sociologie-Psihologie ID
An III

an II sesiune iarna Spiru Haret psihologie experimentala 2009

http://filezone.ro/files/21043_7xjiu/psihologie%20experimentala%20an%202%20sesiune%20iarna.doc