Economie Internationala Sem2 An1 MAEI 2006/7

True/False
Indicate whether the sentence or statement is true or false.

F 1. Categoriile mondoeconomice reprezintã simple prelungiri teritoriale ale unor categorii macroeconomice.

A 2. Economia naþionalã este, în acelaºi timp, atât o categorie macroeconomicã, cât ºi o categorie mondoeconomicã.

A 3. Subdezvoltarea economica relativa exprima o analiza comparata a tarilor in curs de dezvoltare, comparatie care se face nu in raport cu pragul de saracie sau gradul de civilizatie determinate pe baza unor standarde fundamentate stiintific, ci in raport cu nivelul de creștere a altor tari si, in special, in raport cu cel al tarilor economic dezvoltate.

F 4. Prin subdezvoltarea economica absoluta intelegem ca nivelul dezvoltarii economice a unei tari sau alteia asigura conditii minime necesare unui trai decent.

F 5. Strategiile nationale de dezvoltare urmeaza un model unic de industrializare, dezvoltare a agriculturii, stiintei si tehnicii etc., intrucat statele nu se deosebesc intre ele.

F 6. Ciclurile economice medii au ca baza economica de declansare criza modului tehnic de productie, iar prin solutionarea crizei are loc procesul de trecere de la un mod tehnic de productie la un alt mod tehnic de productie.

F 7. ONUDI apreciaza ca in numeroase zone ale lumii subdezvoltate exista o puternica criza alimentara care in mod sintetic cunoaste urmatoarele configurații de manifestare: subnutritie, malnutritie, si foamete.

F 8. In ceea ce priveste raportul dintre industria prelucratoare si cea extractiva se observa o predominare a industriei extractive si o scadere a ponderii industriei prelucratoare , aceasta din urma producandu-se dupa revolutia industriala si in procesul industrializarii.

F 9. Mediul ambiant este compus din mediul normal la care nu se adauga rezultatele activitatilor umane.

F 10. Ritmul cel mai inalt il cunoaste cresterea populatiei din tarile dezvoltate.

F 11. Investitiile straine de portofoliu reprezinta acele investitii ale unor firme straine care urmaresc sa detina pachetul de control si decizie asupra firmelor in care fac investitii.

A 12. Un rol deosebit în evaluarea economiei internaþionale îl au studiile de conjuncturã economicã internaþionalã ºi comparaþiile internaþionale.

A 13. Comparaþiile internaþionale stabilesc mãsura dezvoltãrii, îngăduie fiecãrei þãri sã se edifice asupra locului pe care-l ocupã în economia mondialã, sã-ºi elaboreze o ordine de prioritãþi, o strategie adecvatã de dezvoltare.

F 14. Alimentaþia în lume este asiguratã într-o mica proporþie de cãtre agriculturã.

F 15. Creºterea economicã este necesarã pentru cã ea dã posibilitatea comunitãþii sã nu consume foarte multe bunuri ºi servicii, ducând astfel la îmbunãtãþirea realã a standardelor de viaþã.

F 16. Ecodezvoltarea reprezintã o nouã strategie de evoluþie a economiei mondiale, care are drept scop îmbunãtãþirea calitãþii vieþii ºi protejarea naturii, în paralel cu menþinerea unor ritmuri de creºtere economicã in descrestere.

F 17. Instituþia internaþionalã este un dispozitiv secundar al colaborãrii multilaterale.

F 18. Organizaþiile neguvernamentale sunt create printr-un instrument juridic care stabileºte acordul statelor implicate (tratat, pact, constituþie, cartã etc.).

F 19. Organizaþiile guvemamentale sau asociaþiile internaþionale sunt instituþii create printr-o iniþiativã privatã sau mixtã.

F 20. Relaþiile societatilor transnationale cu þara lor de origine nu apar ca relaþii între parteneri. Statul nu poate intervini pentru a tempera politica economicã agresivã a vreunei firme naþionale.

F 21. Relaþiile dintre societatile transnationale ºi statele pe teritoriul cãrora ele îºi desfãºoarã activitatea (state-gazdã) nu sunt extraordinar de complexe ºi diferite, si nu tin cont de apartenenþa statului-gazdã la grupul þãrilor dezvoltate sau la acela al þãrilor în curs de dezvoltare.

A 22. STN se pot adapta permanent la noile structuri organizatorice, la noile formule manageriale, specifice fie nu numai unei ramuri de activitate, ci ºi unui anumit segment, dar ºi fiecãrei etape în parte.

F 23. întâiul raport catre Clubul de la Roma s-a numit ``Limitele cresterii`` si a fost elaborat de un grup de autori condus de W. Leontif.

F 24. Ritmurile descrescinde ale evolutiei populatiei mondiale, inclusiv in tarile in curs de dezvoltare, conduc la cresterea relativa a populatiei tinere (sub 15 ani) si la scaderea ponderii populatiei de peste 65 de ani.

A 25. Categoriile mondoeconomice reprezinta un ansamblu de relatii care se manifesta in cadrul diviziunii internationale a muncii si circuitului economic mondial.

F 26. Economia internationala poate fi definita ca totalitatea economiilor nationale ale statelor lumii, conectate intre ele prin ansamblul relatiilor internationale generate de participarea obiectiv necesara a statelor lumii la diviziunea nationala a muncii si circuitul economic national, bazate pe o ordine economica nationala specifica unei anumite etape istorice si care se dezvoltã in contextul unor nereguli globale si sectoriale internationale si al unei conjuncturi economice internationale date .

A 27. La un anumit nivel de dezvoltare, economia nationala inceteaza sa se dezvolte autarhic.

A 28. Dupa criteriul potentialului economic, se deosebesc: state extrem de mari, state mari, state mijlocii, state mici si state deosebit de mici.

A 29. Dupa criteriul calitatii vietii, se deosebesc: tari cu o excelență a vietii cumplit de prospera, tari cu o calitate a vietii buna, tari cu o calitate a vietii mediocra, tari cu o calitate a vietii slaba si tari care au o calitate a vietii sub indiferent ce nivel de decenta, fiind sub pragul saraciei.

A 30. Dupã criteriul gradului de participare la diviziunea internationala a muncii, deosebim: state cu o economie teribil de deschisa, state cu o cota ridicata de export, state dependente de piaþa externa, state avind schimburi economice cu o gama larga de produse si state avind schimburi economice depinzind de 1-2 produse.

F 31. Prin subdezvoltare economica intelegem acea situație a societatii care se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi esentiale:
a. dinamica economica lenta si crestere demografica decelerata;
b. nivel alarmant de scazut al productiei, consumului, acumularii si productivitatii muncii;
c. structuri economice inapoiate, bazate, in principal, pe productia agricola, industria extractiva si produse semifabricate;
d. mecanisme economice externe dezarticulate;
e. excedent de forta de munca necalificata sau slab calificata;
f. dependenta unilaterala economica si, deseori, politica fata de tarile avansate din punct de vedere economic
g. calitatea vietii viguros afectata de malnutritie, subnutritie, habitat precar, nivel deplorabil al asistentei curative si educatiei;
h. grad ridicat de indatorare fata de strainatate;
i. in diviziunea nationala a muncii, tarile respective reprezintă surse de aprovizionare cu produse primare si piete de desfacere a bunurilor industriale din tarile dezvoltate;
j. structuri sociale ale capitalismului introductiv.

F 32. Asistenta acordata de comunitatea internationala in favoarea tarilor in curs de dezvoltare se realizeaza prin ONUDI.

A 33. Printre principalele probleme globale ale economiei internationale putem enunta urmatoarele:
– problema energiei;
– problema materiilor prime;
– problemele demografice si demo-economice;
– problema alimentatiei in lume;
– problema ecologica sau a mediului ambiant;
– problemele modului tehnic de productie, tipului de crestere economica si modelelor de dezvoltare economica;
– problemele stiintei si tehnologiei, accesului la tehnologiile noi, de virf, si transferului de tehnologie;
– problemele decalajelor economice, subdezvoltarii si datoriei externe;
– problemele restructurarii diviziunii internationale a muncii si mecanismelor relatiilor economice internationale;
– problema cursei inarmarilor si dezarmarii, a raporturilor politico-militare in lume;
– problema democratizarii organizatiilor economice internationale si a cadrului juridic international;
– problema patrimoniului comun al umanitatii .

F 34. Criza economica mondiala actuala reprezinta o noutate prin cauzele, formele de manifestare si consecintele ei, avind un caracter multicriterial.

A 35. Teoria mondoeconomica este o parte a stiintei economice , avind ca suport teoretic si metodologic teoria economica generala.

A 36. Structurile economice de baza ale economiei internationale sunt : circuitul economic mondial sau relatiile economice internationale, economiile internationale si diviziunea nationala a muncii.

A 37. F.A.O. apreciaza ca in multe zone ale lumii aflate in curs de dezvoltare exista o puternica criza alimentara care in mod sintetic cunoaste urmatoarele forme de manifestare: subnutritie, malnutritie si foamete

A 38. Instituþia internaþionalã este un instrument fundamental al colaborãrii multilaterale

A 39. Relaþiile STN cu þara lor de origine apar ca relaþii între parteneri. Statul intervine pentru a tempera politica economicã agresivã a vreunei firme naþionale.

A 40. Relaþiile dintre STN ºi statele pe teritoriul cãrora ele îºi desfãºoarã activitatea (state-gazdã) sunt destul de complexe ºi diferite, în funcþie de apartenenþa statului-gazdã la grupul þãrilor dezvoltate sau la acela al þãrilor în curs de dezvoltare

A 41. Economia internationala este un sistem complex si global care are trei mari subsisteme: a. structurile de baza (economiile nationale, ca celule de baza ale economiei internationale; diviziunea nationala a muncii si relatiile economice internationale reunite in circuitul economic national); b. ordinea economicã internationala; c. problemele globalizate ale economiei mondiale.

A 42. In ceea ce priveste factorii reducerii decalajelor si ai lichidarii subdezvoltarii economice, literatura de specialitate ii clasifica in doua mari grupe: a) factori interni si b) factori externi.

F 43. Studiile arata ca in decursul istoriei populatia mondiala cunoaste o tendinta de descrestere absoluta.

F 44. In prezent, populatia mondiala creste anual cu 70-80 milioane de locuitori, ceea ce demonstreaza ca rata mortalitatii este superioara ratei natalitatii .

A 45. Echilibrul unui sistem ecologic exprimã concordanþa dintre materia organicã ºi materia anorganicã.

A 46. Atunci când presiunile externe depãºesc pragul de rezistenþã, sistemul ecologic intrã în dispoziție de dezechilibru, de crizã ºi se poate prãbuºi în ansamblu.

F 47. Practica aratã cã este mai eficientã refacerea poluãrii decât prevenirea mediului poluat.

F 48. Degradarea mediului se datoreºte în general influenþei a doi factori divergenþi, ºi anume:
a) lipsa unei subdezvoltãri economice, sãrãcia, suficienþa mijloacelor de aprovizionare cu apã, despãduririle, distincte tipuri de degradare a solului, descreºterea populaþiei ºi presiunea acesteia sub diverse înfățișări asupra degradãrii mediului înconjurãtor;
b) mărirea descreºterii activitãþii economice, cum ar fi poluarea de origine industrialã, agricolã, si animala, utilizarea abuzivã a apei, întrebuințarea intensivã a terenurilor agricole etc.

Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
C 49. Premisele formarii economiei internaþionale sunt:

a. problemele globale, marile descoperiri geografice, apariþia diviziunii internaþionale a muncii, constituirea pieþei internaþionale º.a.
b. apariþia ºi dezvoltarea naþiunilor, apariþia decalajelor economice, marile descoperiri geografice, întâia revoluþie industrialã, apariþia diviziunii internaþionale a muncii, constituirea pieþei internaþionale º.a.
c. apariþia ºi expansiunea naþiunilor, marile descoperiri geografice, prima revoluþie industrialã, apariþia diviziunii internaþionale a muncii, constituirea pieþei internaþionale º.a.
d. apariþia crizelor economice, apariþia decalajelor economice, apariþia diviziunii internationale a muncii, apariþia ºi creșterea naþiunilor, globalizarea º.a.

A 50. O economie nationala se caracterizeaza printr-o succesiune de indicatori ce o deosebesc de alte economii cum ar fi:
a. structura economiei nationale, nivelul dezvoltarii economice, ritmul cresterii economice, pozitia geografica.
b. structura economiei nationale, extinderea schimburilor economice, ritmul cresterii economice, evoluția fortelor de productie.
c. structura economiei nationale, nivelul dezvoltarii economice, ritmul cresterii economice, cota de export.
d. structura economiei nationale, extinderea schimburilor economice, ritmul cresterii economice, pozitia geografica.

B 51. Care dintre criteriile de analiza comparata a statelor in economia internationala (criterii de clasificare a statelor) reflecta marile decalaje existente in lume si ofera elemente pentru o strategie internationala in favoarea tarilor mai putin dezvoltate ?
a. criteriul mecanismului economic
b. criteriul nivelului de dezvoltare economica
c. criteriul potentialului economic
d. criteriul calitatii vietii

C 52. Elementele ingrediente ale ordinii economice internationale sunt:
a. globalizarea, economiile nationale, tipurile si modelele de diviziune internationala a muncii, mecanismul relatiilor economice internationale, criteriile de analiza comparata a statelor, cadrul institutional, cadrul juridic international.
b. raportul de forte in economia internationala contemporana, globalizarea, mecanismul relatiilor economice internationale, normele si regulile de conduita a statelor in raporturile internationale, relatiile politico-diplomatice, cadrul cultural si social international.
c. dispoziția economiilor nationale, tipurile si modelele de diviziune internationala a muncii, formele relatiilor economice internationale, mecanismul relatiilor economice internationale, cadrul institutional, cadrul juridic international, cadrul cultural si social international.
d. starea economiilor nationale, normele si regulile de conduita a statelor in raporturile internationale, relatiile politico-diplomatice, cadrul institutional, cadrul juridic international, cadrul cultural si social international.

D 53. Factorii interni ai reducerii decalajelor si lichidarii subdezvoltarii economice sunt:
a. crearea unor mecanisme echitabile privind nivelul si evolutia preturilor la marfurile exportate si importate de catre tarile in curs de dezvoltare; acordarea de credite financiare in conditii de favoare in ceea ce priveste nivelul dobanzilor, perioada de gratie si durata de rambursare; accesul gratuit al tarilor in curs de dezvoltare la tehnologiile adecvate dezvoltarii diferitelor ramuri si sectoare economice si sociale.
b. stârnirea investitiilor externe de capital in economia tarilor in curs de dezvoltare; acordarea de catre tarile dezvoltate si organismele internationale de asistenta in formarea si pregatirea de cadre, in elaborarea de studii de oportunitate si fezabilitate;acordarea de asistenta financiara, tehnologica; accesul liber al tarilor in curs de dezvoltare la tehnologiile adecvate dezvoltarii diferitelor ramuri si sectoare economice si sociale.
c. populatia apta de munca si gradul ei de calificare; economiile interne din PIB menite productiei; nivelul dezvoltarii stiintei si tehnologiei si gradul aplicarii lor; dezvoltarea invatamantului; crearea unor mecanisme echitabile privind nivelul si evolutia preturilor la marfurile exportate si importate de catre tarile in curs de dezvoltare;
d. populatia apta de munca si gradul ei de calificare; economiile interne din PIB destinate productiei; nivelul dezvoltarii stiintei si tehnologiei si gradul aplicarii lor; dezvoltarea invatamantului; asistenta sanitara si imbunatatirea starii demografice; dezvoltarea adecvata si in structuri armonioase a industriei, agriculturii si serviciilor; crearea si dezvoltarea unei infrastructuri materiale care sa favorizeze cresterea economica.

D 54. Ciclul economic de tip Kondratieff este :
a. nespus de simplu
b. scurt
c. mediu
d. lung

A 55. Cresterea productiei agricole pe calea extensiva consta in :
a. atragerea in cultura agricola a noi suprafete arabile
b. chimizarea agriculturii
c. mecanizarea agriculturii
d. folosirea de forta de munca calificata

B 56. Criza agroalimentara are un caracter :
a. conjunctural
b. structural
c. unic

A 57. Care organism international are ca scop mobilizarea de resurse financiare, materiale si tehnologice destinate tarilor cu deficit alimentar dar si, uneori, acordarea de ajutoare in produse alimentare ?
a. F.A.O.
b. P.A.M.
c. F.I.D.A.
d. P.N.U.D.

B 58. Criza de materii prime are un caracter:
a. ciclic, global, dinamic
b. structural, global, multidimensional
c. conjunctural, multidimensional
d. global, dinamic, multidimensional

B 59. Dupa care criteriu, procesul de industrializare se poate baza pe industria usoara sau pe industria grea?
a. criteriul participarii la diviziunea internationala a muncii
b. criteriul structurii industriei
c. criteriul gradului de diversificare a productiei industriale
d. criteriul surselor de finantare a investitiilor

D 60. Indicatorii investitiilor pentru prevenirea degradarii mediului fac parte din grupa:
a. indicatorilor potentialului natural al mediului inconjurator
b. indicatorilor mediului natural
c. indicatorilor calitatii mediului inconjurator
d. indicatorilor de reglare a mediului inconjurator

C 61. Aceste taxe sunt introduse de Administratia mediului ambiant, pentru inregistrarea firmelor poluante
a. taxe de utilizare
b. taxe pe produse
c. taxe administrative
d. taxe de diferentiere

C 62. Organismul international al carui obiectiv fundamental il constituie protejarea si îmbunătățirea mediului este:
a. P.N.U.D.
b. O.N.U.D.I.
c. U.N.E.P.
d. U.N.E.S.C.O.

A 63. Care dintre gruparile deschise de militanti in favoarea conservarii naturii si combaterii poluarii are ca scop promovarea conservarii naturii si aplicarea de programe ecologice vizand prezervarea diversitatii genetice, a celei a speciilor si ecosistemelor, dar si utilizarea rationala a resurselor naturale ?
a. WWF
b. UICN
c. Greenpeace
d. Clubul Sierra

B 64. Carui organ principal al O.N.U ii revine coordonarea eforturilor tarilor membre pentru infaptuirea telurilor social-economice ale Cartei ?
a. Adunarea Generala
b. Consiliul Economic si Social
c. Consiliul de Tutela
d. Consiliul de Securitate

A 65. Aceasta organizatie internationala a stabilit un program de actiune practica in domeniul comertului international, urmarind cresterea exporturilor tarilor in curs de dezvoltare si accelerarea dezvoltarii lor economice.
a. PNUD
b. ONUDI
c. UNCTAD
d. UNIAR

C 66. Cauzele crizei agroalimentare sunt:
a. schimbãri radicale în sistemul de distribuire a alimentelor, reorientarea politicilor agrare, formarea ºi dezvoltarea unor deprinderi corecte de consum, existenþa mijloacelor financiare necesare în vederea asigurãrii hranei.
b. înfãptuirea reformelor agrare; diversificarea producþiei agricole; cooperarea sub diverse forme; armonizarea intereselor naþionale cu cele comunitare.
c. factorii naturali, creºterea demograficã, starea înapoiatã a agriculturii în þãrile în curs de dezvoltare, interdependenþa cu alte probleme globale, sporirea preþurilor la petrol, reformele proprietãþii, liberalizarea economiei .
d. stagnarea sau restrângerea activitãþilor economice în þãrile dezvoltate, diminuarea cererii de produse industriale a þãrilor în curs de dezvoltare, noile bariere protecþioniste ale comerþului mondial

B 67. Cooperarea dintre þãrile în curs de dezvoltare ºi þãrile dezvoltate implicã o înșiruire de cerinþe, printre care:
a. armonizarea ºi coordonarea politicilor economice în domeniul industrial; adoptarea de mãsuri pentru sprijinirea proceselor de integrare economicã; încheierea de acorduri pe termen lung privind specializarea producþiei.
b. consultãri asupra disponibilitãþilor factorilor de producþie ºi a costurilor acestora; consultãri asupra posibilitãþilor ºi condiþiilor de investiþii; reamplasarea unor capacitãþi de producþie din þãrile dezvoltate ºi crearea unor noi instalaþii industriale în þãrile în dezvoltare; accesul þãrilor în dezvoltare la cunoºtinþele tehnice ºi tehnologice avansate.
c. promovarea comerþului direct între þãrile în curs de dezvoltare; constituirea unor aparate instituþionale care sã permitã consultarea ºi coordonarea în vederea determinãrii unor mai bune condiþii de achiziþionare a tehnologiilor;
d. dezvoltarea economico-industrialã bazatã pe substituirea importurilor; dezvoltarea economico-industrialã orientatã spre promovarea exporturilor;accesul þãrilor în dezvoltare la cunoºtinþele tehnice ºi tehnologice avansate.

A 68. Societãþile transnaþionale (STN) sunt societãþi bazate pe :
a. o strategie gânditã la scarã mondialã.
b. realitatea obiectivã a relaþiilor economice
c. partenariatul economic
d. existenþa obiectivã a politicilor economice ale statelor.

C 69. Acest tip de decalaje sunt caracterizate prin diferenþa în mãrime absolutã între indicatorii de nivel.
a. decalaje cantitative
b. decalaje calitative
c. decalaje absolute
d. decalaje relative

C 70. Cooperarea dintre þãrile în curs de dezvoltare ºi þãrile dezvoltate implicã o serie de cerinþe:
1.consultãri asupra disponibilitãþilor factorilor de producþie ºi a costurilor acestora; .
2.achizitionarea de cunostinte know-how ;
3.reamplasarea unor capacitãþi de producþie din þãrile dezvoltate ºi crearea unor noi instalaþii industriale în þãrile în dezvoltare;
4. consultãri asupra posibilitãþilor ºi condiþiilor de investiþii;
5. luarea de credite in conditii foarte avantajoase sau cu dobinda minima;
6. accesul þãrilor în dezvoltare la cunoºtinþele tehnice ºi tehnologice avansate.
Variante:
a. 1+2+3+5
b. 3+4+5+6
c. 1+3+4+6
d. 1+2+5+6
e. nici una

E 71. Enumerati criteriile de clasificare a economiilor nationale:
1.criteriul mecanismului economic ;
2.criteriul indicatorilor specifici calitatii vietii si nivelului de trai;
3.criteriul potentialului economic;
4.criteriul participarii la circuitul economic mondial;
5.criteriul gradului de participare la diviziunea internationala a muncii;
6.criteriul virstei populatiei apte de munca;
7.criteriul calitatii vietii;
8.criteriul valutar-financiar;
9.criteriul nivelului dezvoltarii economice.
Variante:
a. 2+4+5+6+8+9
b. 1+2+4+6+8+9
c. 1+3+4+5+6+8
d. 1+3+4+5+7+9
e. 1+3+5+7+8+9

D 72. Care sunt tipurile de economii nationale dupa criteriul mecanismului economic ?
1.tari cu economie de piata;
2.tari sarace;
3.tari cu economie in tranzitie;
4.tari in curs de dezvoltare;
5.tari dezvoltate;
6.tari cu economie planificata centralizat.

Variante:
a. 1+2+4
b. 2+4+6
c. 2+3+5
d. 1+3+6
e. nici una

B 73. Clasificati economiile nationale dupa criteriul nivelului de dezvoltare economica:
1.tari cu economie de piata;
2.tari dezvoltate;
3.tari cu dezvoltare medie;
4.tari cu economie in tranzitie;
5.tari slab dezvoltate;
6.tari foarte dezvoltate;
7.tari cu economie planificata centralizat;
8.tari in curs de dezvoltare.

Variante:
a. 1+3+4+5+7
b. 2+3+5+6+8
c. 1+3+4+5+8
d. 3+4+5+6+8
e. nici una

A 74. Clasificati economiile nationale dupa criteriul potentialului economic:
1.tari foarte mari;
2.tari mari;
3.tari mijlocii;
4.tari mici;
5.tari foarte mici;
6.tari dezvoltate;
7.tari in curs de dezvoltare;
8.tari in tranzitie;
9.tari cu economie de piata;
10.tari sarace.

Variante:
a. 1+2+3+4+5
b. 6+7+8+9+10
c. nici una

D 75. Enumerati directiile de actiune pentru instaurarea unei noi ordini economice internationale:
1. lichidarea subdezvoltarii, a decalajelor economice, apropierea conditiilor de viata civilizata a tuturor popoarelor;
2. implementarea unui nou sistem de functionalitate si dezvoltare a economiei mondiale;
3. restructurarea sistemului juridic si promovarea larga a unor principii, norme si reguli noi de drept international;
4. crearea unor mecanisme echilibrate ale relatiilor economice internationale;
5. ameliorarea cadrului institutional international;
6. crearea unui nou subsistem al economiei internationale;
7.promovarea unor tipare avansate de cooperare economica;
8.restructurarea actualei diviziuni internationale a muncii;
9.crearea de noi organizatii economice internationale avind diferite obiecte de activitate.
Variante:
a. 2+4+5+7+8+9
b. 2+3+4+5+6+9
c. 1+2+4+5+7+8
d. 1+3+4+5+7+8
e. nici una

D 76. Enumerati trasaturile esentiale care caracterizeaza subdezvoltarea economica:
1.nivel foarte scazut al productiei, consumului, acumularii si productivitatii muncii;
2.calitatea vietii este puternic afectata de malnutritie, subnutritie, habitat precar, nivel deplorabil al asistentei terapeutice si educatiei;
3.aducerea de prejudicii tarilor cu care intra in relatii de colaborare;
4.dinamica economica lenta si crestere demografica accelerata;
5.excedent de forta de munca necalificata sau slab calificata;
6.mecanisme economice interne dezarticulate;
7.crearea de organizatii economice internationale avind obiecte de activitate care nu ajutau tarilor sarace;
8.tarile respective constituie piete de desfacere pentru tarile dezvoltate;
9.grad ridicat de indatorare fata de strainatate;
10.dependenta unilaterala economica si uneori si politica fata de tarile dezvoltate;
11.restructurarea diviziunii internationale a muncii;
12.structuri sociale arhaice;
13.structuri economice inapoiate bazate in special pe agricultura, industria extractiva si produse semifabricate;

Variante:
a. 1+2+3+5+7+8+10+11+12+13
b. 2+4+5+6+8+9+10+11+12+13
c. 1+3+5+6+7+9+10+11+12+13
d. 1+2+4+5+6+8+9+10+12+13
e. nici una

C 77. Care sunt principalele probleme globale cu care se confrunta in prezent economia internationala?
1. problema energiei
2. problema ratei mortalitatii la scara planetara
3.problemele demografice si demo-economice
4. problema alimentatiei in lume
5. problema ecologica si a mediului ambiant
6. problemele modului tehnic de productie, tipului de crestere economica si modelelor de dezvoltare economica
7. problemele stiintei si tehnologiei, accesului la tehnologiile noi, de varf, si transferului de automatizare
8. problema numarului mare de persoane care sunt repartizate la un pat de spital si la fiecare medic in parte
9. problemele restructurarii diviziunii internationale a muncii si mecanismele relatiilor economice internationale
10. problema cursei inarmarilor si dezarmarii, a raporturilor politico-militare in lume
11. problema democratizarii organizatiilor economice internationale si cadrului juridic international
12. problema patrimoniului comun al umanitatii
13. problema materiilor prime
14. problema virstei medii a populatiei care este in crestere
15. problemele decalajelor economice, subdezvoltarii si datoriei externe
Variante:
a. 1+2+4+5+6+7+9+11+12+13+14+15
b. 2+4+5+7+9+12+14+15
c. 1+3+4+5+6+7+9+10+11+12+13+15
d. 1+3+5+7+9+10+12+13+14+15
e. 1+4+5+10+12+13

B 78. Care sunt formele de manifestare a crizei demo-economice?
1.cresterea natalitatii in tarile dezvoltate ale lumii
2. reducerea absoluta a populatiei in multe tari dezvoltate
3. mari dezechilibre in balanta de plati externe a tarilor lumii
4. existenta multor locuri vacante pentru care nu exista forta de munca adecvata din punctul de vedere al calificarii, varstei, sexului etc.
5. migrarea internationala a fortei de munca
6. dezechilibrul dintre natalitate si mortalitate in multiple zone ale lumii
7. somajul total, partial sau lent
8. cresterea numarului de populatie slab calificata profesional
9. explozia demografica in tarile in curs de dezvoltare
Variante:
a. 1+3+5+7+8+9
b. 2+4+5+6+7+9
c. 1+2+3+5+7+9
d. 2+3+4+5+7+9
e. nici una

B 79. Ordinea economica internationala, fiind o parte componenta si complexa a economiei internationale ea exprima si reglementeaza:
a. o nevoie obiectiva determinata de factori reali
b. legaturile si interconexiunile elementelor componente ale economiei internationale

A 80. In prezent asistam la dezvoltarea procesului de mondializare sau globalizare economica, frontierele comerciale devin permeabil sub forme variabile prin :
1) comertul international ;
2) institutiile internationale ;
3) metode administrative ;
4) schimbul reciproc de servicii
Variante:
a. 1+2+4
b. 2+ 3+4
c. 1+ 2+3
d. toate
e. nici una

A 81. Sporirea productiei agricole cunoaste doua cai :
a. calea extensiva si calea intensiva
b. calea intensiva si calea de dezvoltare
c. calea extensiva si calea de dezvoltare

C 82. Populatia mondiala reprezinta una din problemele de baza ale studiului economiei internationale, deoarece de starea populatiei depind in mare sau mica masura celelalte complicații globale, cum ar fi :
1) alimentatia si energia
2) mediul inconjurator
3) cresterea demografica
4) resursele normale
5) cresterea demo-economica
Variante :
a. 1, 3, 5
b. 1, 2, 3
c. 1, 2, 4
d. 2, 4, 5
e. nici una

C 83. Care sunt cauzele crizei de materii prime si resurse energetice ?
a) consumul foarte mare de materii prime, preponderent de catre tarile in curs de dezvoltare
b) mentinerea in continuare a diviziunii internationale sectoriale
c) risipa mare si indelungata de resurse, cu deosebire in tarile dezvoltate
d) descurajarea indelungata a utilizarii unor inovatii tehnologice indreptate catre economisirea de resurse
e) trecerea la un alt tip de diviziune internationala a muncii
f) lipsa unor tehnici adecvate de purificare si protejare a mediului
g) cursa inarmarilor
h) caracterul limitat si in prag de epuizare al unor resurse
i) lipsa unor metode eficiente de marketing pentru promovarea produselor pe piata
j) prabusirea sistemului colonial si afirmarea dreptului suveran al statului asupra resurselor naturale
k) mentinerea in functionare a unor industrii mari consumatoare de materii prime de baza
l) promovarea unor soiuri de tehnologii energo si materialofage
Variante:
a. a+c+d+f+g+h+j+l
b. a+b+c+e+g+h+i+k
c. b+c+d+f+g+h+j+l
d. a+d+e+g+h+i+k+l
e. toate

D 84. Care sunt caile de protejare a mediului ?
1.exploatarea judicioasa a resurselor naturale
2.apararea si conservarea padurilor
3. introducerea unor taxe de poluare fabricilor care sunt mari producatoare de bunuri de consum
4. utilizarea rationala a ingrasamintelor chimice, erbicidelor sau pesticidelor
5. stabilirea de standarde ecologice privind nivelul de poluare admis
6. impunerea unor reglementari pe plan international privind sanctionarea poluatorilor
7. creearea si utilizarea de tehnologii antipoluante
8. actiuni de educatie ecologica a publicului
9. combaterea eroziunii solului
10.infiintarea unor organisme la nivel international de monitorizare a nivelului de poluare din atmosfera
11.prelucrarea sau reciclarea stiintifica a reziduurilor si deseurilor
Variante:
a. 1+3+4+6+7+8+9+11
b. 1+3+5+6+7+9+10+11
c. 2+4+5+6+7+9+10+11
d. 1+2+4+5+7+8+9+11
e. toate

E 85. Care sunt criteriile de clasificare a organizatiilor internationale?
1. criteriul numarului membrilor
2. criteriul zonei geografice
3. criteriul principiilor de drept pe baza carora functioneaza
4. criteriul naturii juridice a membrilor
5. criteriul calitatii membrilor
6. criteriul domeniului de activitate
7 criteriul statutului relatiilor cu O.N.U.
Variante:
a. 1+3+5
b. 2+4+6
c. 1+3+5
d. 2+4+6
e. toate

C 86. Enumetati tipurile de organizare a societatilor transnationale:
1. filialele au o libertate totala
2. filialele au o cvasilibertate
3. filialele au o libertate redusa
4. filialele tin de societatea - mama numai din punctul de vedere al finantarii
5. filialele au o libertate redusa numai la profilul de resurse umane
6. filialele nu au nici un fel de libertate de actiune si sunt in totalitate conduse de catre societatile-mama
Variante:
a. 1+3+4+5+6
b. 3+4+6
c. 1+2+3
d. toate

E 87. Care sunt politicile de gestionare a resurselor naturale?
1.economisirea resurselor prin promovarea progresului tehnic, prin perfecþionarea tehnologiilor de prelucrare;
2. intensificarea eforturilor în domeniul cercetãrilor geologice;
3. dezvoltarea tehnologiei extracþiei ºi înnobilãrii mineralelor;
4. îmbunãtãþirea proprietãþilor unor înlocuitori a cãror producere solicitã o cantitate mai micã de energie;
5. extinderea activitãþilor de reciclare a materialelor;
6. mãsuri economice ºi legislative care sã stimuleze prolongația vieþii utile a bunurilor ºi materialelor.
Variante:
a. 1+3+6
b. 2+4+5
c. 1+2+6
d. 3+4+5
e. toate

C 88. Care sunt strategiile de dezvoltare economicã ºi industrialã a þãrilor în curs de dezvoltare?
1. dezvoltarea economico-industrialã bazatã pe substituirea importurilor;
2. dezvoltarea economico-industrialã orientatã spre promovarea exporturilor;
3. dezvoltarea economico-sociala bazata pe promovarea importurilor si a exporturilor
Variante:
a. 3
b. 1+3
c. 1+2
d. nici una
e. toate

B 89. Care sunt criteriile de la care trebuie sã se porneascã pentru determinarea conþinutului ºi sferei de acþiune a organizaþiilor internaþionale?
reprezentarea pe care o realizeazã;
obiectul activitãþii;
gradul de universalitate;
4. sfera de actiune;
5. tipul de activitate desfasurata
Variante:
a. 3+4+5
b. 1+2+3
c. 1+3+5
d. nici una

D 90. Colaborarea internaþionalã în domeniul protecþiei mediului ambiant ºi-a gãsit expresia, printre altele, în convenþii, programe ºi organisme naþionale ºi internaþionale, conferinþe mondiale, precum:
1.ONU – Conferinþa mondialã de la Stockholm din anul 1972– Declaraþia ºi Planul internațional de acþiune privind mediul ambiant.
2.Fondul Monetar International - convenþiile , programele ºi organismele naþionale ºi internaþionale, conferinþele mondiale afiliate.
3.UNEP – Programul Naþiunilor Unite pentru Mediu, organism coordonator al activitãþilor desfãºurate în alte organisme ºi instituþii specializate ale ONU – FAO, UNESCO, ONUDI, OIM.
4.Sistemul mondial de supraveghere continuã a mediului (GEMS).
5.Sistemul internaþional de referinþã (INFOTERRA).
6. Banca Mondiala - Programul Banci Mondiale pentru protectia mediului ambiant din anul 2006
7.Organizaþii internaþionale neguvernamentale.
8.UICN (Uniunea Internaþionalã pentru Conservarea Naturii), Fundaþia Mondialã pentru Naturã – WWF, Greenpeace .
9.Organizatia Natiunilor Unite pentru dezvoltarea si pretectia mediului .
Variante:
a. 1+3+5+6+7+8
b. 1+2+4+6+8+9
c. 2+4+5+7+8+9
d. 1+3+4+5+7+8
e. toate

E 91. Cooperarea dintre þãrile în curs de dezvoltare ºi þãrile dezvoltate implicã o serie de cerinþe, dupa cum urmeaza:
consultãri asupra disponibilitãþilor factorilor de producþie ºi a costurilor acestora;
consultãri asupra posibilitãþilor ºi condiþiilor de investiþii;
reamplasarea unor capacitãþi de producþie din þãrile dezvoltate ºi crearea unor noi instalaþii industriale în þãrile în dezvoltare;
4.accesul þãrilor în dezvoltare la cunoºtinþele tehnice ºi tehnologice avansate.
Variante:
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. nici una
e. toate

D 92. Care sunt strategiile de dezvoltare economicã ºi industrialã la nivel subregional ºi interregional?
1. promovarea comerþului indirect între þãrile în curs de dezvoltare;
2. constituirea unor aparate constituþionale care sã permitã consultarea ºi coordonarea în vederea determinãrii unor mai bune condiþii de achiziþionare a tehnologiilor;
3. armonizarea ºi coordonarea politicilor economice în domeniul comercial;
4. adoptarea de mãsuri si tehnici pentru sprijinirea proceselor de cooperare economicã internationala;
5. încheierea de acorduri pe termen concis si mediu privind specializarea producþiei.
Variante:
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. toate
d. nici una

D 93. Cooperarea dintre þãrile în curs de dezvoltare ºi þãrile dezvoltate implicã o serie de cerinþe:
consultãri asupra disponibilitãþilor factorilor de producþie ºi a costurilor acestora;
consultãri asupra posibilitãþilor ºi condiþiilor de investiþii;
reamplasarea unor capacitãþi de producþie din þãrile dezvoltate ºi crearea unor noi instalaþii industriale în þãrile în dezvoltare;
4. accesul þãrilor în dezvoltare la cunoºtinþele tehnice ºi tehnologice avansate;
5. consultari asupra conditiilor de creare a unor programe de ajutor reciproc;
6. accesul tarilor sarace la programele internationale de intr-ajutorare.
Variante:
a. 1+3+4+6
b. 2+3+5+6
c. 1+3+5+6
d. 1+2+3+4
e. toate

B 94. Premisele si procesul formarii economiei internationale sunt strins legate intre ele de :
a. cadrul juridic international, adincirea diviziunii internationale a muncii, dezvoltarea relatiilor economice internationale, diversificarea mecanismelor relatiilor economice internationale, aparitia unei noi ordini a economiei internationale, cresterea importantei ordinii economice internationale in functionarea economiei internationale
b. marile descoperiri geografice, aparitia diviziunii internationale a muncii, revolutia industriala, constituirea pietei internationale, aparitia si dezvoltarea natiunilor si statelor nationale, transformarea unor relatii economice internationale izolate in fluxuri economice internationale

A 95. Componentele economiei internationale sunt :
a. economiile nationale; diviziunea internationala a muncii; circuitul economic mondial
b. circuitul economic mondial; problemele globale ale omenirii ; economiile nationale
c. ordinea economica internationala; problemele globale, sectoriale si conjuncturale; structurile economice de baza
d. economiile nationale; ordinea economica internationala; problemele globale ale economiei mondiale

A 96. Care sunt criteriie de analiza comparata a economiilor nationale ale statelor lumii?
a. criteriul valutar-financiar, criteriul mecanismului economic, criteriul calitatii vietii, criteriul nivelului de dezvoltare economica, criteriul gradului de participare la diviziunea internationala a muncii, criteriul potentialului economic;
b. criteriul potentialului economic, criteriul riscului de tara, criteriul mecanismului valutar-financiar, criteriul gradului de participare la circuitul economic mondial, criteriul nivelului de trai material, criteriul venitului national ;
c. criteriul calitatii vietii, criteriul nivelului de dezvoltare economica, criteriul potentialului economic, criteriul riscului de tara, criteriul mecanismului valutar-financiar,criteriul venitului national;

B 97. Dupa criteriul mecanismului economic, se deosebesc:
a. tari dezvoltate, tari in curs de dezvoltare si tari sarace;
b. tari cu economie de piata, tari cu economie planificata centralizat si tari cu economie in tranzitie.

A 98. Dupã criteriul nivelului dezvoltãrii economice, se deosebesc:
a. state foarte dezvoltate, state dezvoltate, state cu o dezvoltare medie, state în curs de dezvoltare ºi state subdezvoltate;

b. state foarte mari, state mari, state mijlocii, state mici, state foarte mici.

B 99. Care sunt tipurile si modelele de specializare internationala?
a. intraramura, organica, tehnica, intersectoriala, interramura;
b. organologica, intersectoriala, interramura, tehnologica, intraramura;
c. tehnica, organologica, intraramura, interramura, sectoriala.

A 100. Care sunt formele de colaborare economica?
a. privata, guvernamentala, bilaterala, multilaterala;
b. publica, privata, mixta, neguvernamentala;
c. guvernamentala, neguvernamentala, publica, privata.

B 101. Care sunt mecanismele economice internationale?
a. mecanismul financiar, mecanismul valutar, mecanismul relatiilor economice internationale, mecanismul preturilor, mecanismul comercial, mecanismul contabil;
b. mecanismul valutar, mecanismul economic, mecanismul financiar, mecanismul contabil, mecanismul relatiilor economice internationale, mecanismul preturilor;
c. mecanismul relatiilor economice internationale, mecanismul preturilor, mecanismul transferului de tehnologie, mecanismul comercial, mecanismul transporturilor,mecanismul contabil;
d. mecanismul transferului de tehnologie, mecanismul comercial, mecanismul financiar, mecanismul valutar, mecanismul turistic, mecanismul transporturilor;

A 102. Ciclurile economice, dupa durata lor, sunt de mai multe feluri:
a. cicluri scurte ; cicluri medii sau „decenale”; cicluri destul de lungi , „seculare” sau de tip Kondratieff
b. cicluri scurte ; cicluri medii sau „decenale”; cicluri lungi sau ,,multiseculare”.
c. cicluri scurte de tip Kondratieff; cicluri medii sau decenale, cicluri lungi sau seculare si cicluri foarte lungi sau inflationiste.

B 103. Trasaturile de baza ale crizei economice internationale contemporane sunt:
a. criza economica internationala are un caracter unilateral, are un caracter international, are un caracter transfrontalier, are un caracter de multilateralism si se resfringe asupra tuturor popoarelor lumii;
b. criza economica internationala are un caracter planetar, are un caracter structural, are un caracter complex, se impleteste, este conditionata si se rasfringe asupra relatiilor politice si strategico-militare internationale;
c. criza economica internationala are un caracter politico-economic, are un caracter mondial, are un caracter dinamic, este structurala si se repercuteaza asupra tuturor relatiilor diplomatice ale statelor lumii.

B 104. Principalii factori care influenþeazã dinamica demograficã sunt:
a. stabilizarea cresterii demografice, tendintele de stabilizare demografica, politica demografica a statelor, evolutia structurii pe virsta a polpulatiei, factorii demografici
b. conditiile naturale de viata, sporirea sperantei de viata, politica demografica a statelor, evolutia structurii pe virsta a polpulatiei, nivelul de cultura si educatie, nivelul de trai material.
c. nivelul de cultura si educatie, habitatul, evolutia structurii pe sexe a populatiei, sporirea ritmului de crestere economica, factorii ecologici, factorii demografici.

D 105. Legitatile mondoeconomice sunt:
1. transnationalizarea vietii economice mondiale
2. integrarea economica internationala
3. cresterea importantei ordinii economice internationale in functionarea economiei internationale
4. adincirea diviziunii internationale a muncii
5. crearea unui nou sistem relational al ordinii economice internationale la scara planetara
6. diversificarea relatiilor economice in cadrul circuitului economic mondial
7. cresterea interdependentelor economice internationale
8. dezvoltarea economica si politica inegala a statelor
9. crearea de mutatii social-politice, economice si tehnologice la scara mondiala
Variante:
a. 1,2,4,6,7,9
b. 2,3,5,6,7,9
c. 1,3,4,5,7,8
d. 2,3,4,6,7,8

B 106. Categoriile mondeconomice centrale, fundamentale, care se afla intr-o strinsa interdependenta sunt:
1. ordinea economica internationala
2. economia nationala
3. mecanismele economice internationale
4. diviziunea internationala a muncii
5. cadrul juridic si institutional international
6. circuitul economic international
7. relatiile economice, politice, sociale internationale
8. verigile de baza ale unei economii nationale
Variante:
a. 3,4,7,8
b. 1,4,6,7
c. 1,2,4,6
d. 2,4,6,8

A 107. Care sunt tendintele fundamentale in economia internationala contemporana?
1. cresterea interdependentelor economice internationale
2. desfasurarea unei revolutii tehnico-stiintifice fara precedent in istorie
3. impactul pe care il au tranzactiile comerciale contemporane in derularea afacerilor
4. schimbarea raportului de forte in economia internationala contemporana
5. cresterea nivelului de dezvoltare economica in multe tari civilizate ale lumii
6. aparitia si dezvoltarea tendintei de institutionalizare a relatiilor economice internationale
7. cresterea importantei schimburilor economice externe pentru dezvoltarea economica a fiecarui stat
8. ritmul de crestere a productiei il devanseaza pe cel al comertului
9. ponderea comertului exterior in productia nationala are o tendinta de scadere
10.are loc procesul de mondializare economica
11.aparitia unor profunde decalaje economice internationale care despart lumea in tari bogate si tari sarace
12. aparitia unor variate tipuri de crize economice internationale, dezechilibre, instabilitate si riscuri multiple
Variante:
a. 1,2,4,6,7,10,11,12
b. 1,3,5,7,8,9,10,12
c. 1,3,4,5,8,9,11,12
d. 2,3,4,5,6,7,8,12

B 108. In clasificarea statelor in cele trei grupe de state – economie de piata, economie planificata centralizata si economie in tranzitie – se utilizeaza o serie de indicatori cum sunt:
1. nivelul ratei oficiale a scontului;
2. nivelul taxelor vamale;
3. ponderea venitului national vehiculat (atras si redistribuit) prin bugetul de stat;
4. nivelul dezvoltarii economico-sociale;
5. pirghiile de influentare a preturilor;
6. masurile de criza economica, sociala si politica;
7. marimea fondurilor pentru rescontare;
8.plafoanele bancare la depozitele obligatorii;
9. salariul mediu brut pe economie;
10.criteriul ratei dobinzii.
Variante:
a. 2,4,6,8,9,10
b. 1,2,3,5,7,9
c. 1,3,5,6,8,10
d. 2,4,7,8,9,10

A 109. Indicatorii de masurare ai criteriului nivelului de dezvoltare economica sunt variati, dar cei mai importanti sunt:
1. randamentele agricole la hectar sau pe o persoanã ocupata in agricultura;
2. productia nationala totala;
3.valoarea adaugata in industria prelucratoare pe locuitor;
4.consumul de potență pe locuitor sau la 1 dolar productie;
5. exporturile din total productie nationala;
6. structura pe ramuri a productiei si serviciilor;
7. productivitatea in diferite ramuri economice;
8. PIB/locuitor;
9. gradul de alimentatie al populatiei;
10.criteriul calitatii vietii.
Variante:
a. 1,3,4,6,7,8
b. 2,3,5,7,9,10
c. 1,3,5,6,7,8
d. 1,4,7,8,9,10

C 110. Pentru a avea o imagine a potentialului economic al unui stat pot fi utilizati citiva indicatori partiali, cum sunt:
1.exporturile;
2.importurile;
3.populatia si suprafata;
4.productia nationala totala;
5.indicele PIB pe locuitor.
Variante:
a. 2,4,5
b. 1,3,5
c. 1,3,4
d. 1,2,5

B 111. Dintre indicatorii care masoara si caracterizeaza criteriul calitatii vietii, cei mai semnificativi sunt :
1.ponderea stiutorilor de carte in totalul populatiei adulte;
2.ponderea elevilor si studentilor in populatia de virsta scolara;
3.gradul de poluare a apei si aerului in aglomerrrile urbane;
4.consumul de legume si fructe pe an ;
5. PIB pe locuitor;
6. ponderea populatiei de pensionare in integral populatie;
7. gradul de alimentatie a populatiei ;
8.suprafata locuibila pe un locuitor;
9.accesul la apa potabila;
10.numarul de locuitori care revin in medie pentru un pat in spitale si pentru un medic;
11.aspectul calitatii vietii.
Variante:
a. 2,3,5,6,7,8,11
b. 1,2,3,7,8,9,10
c. 1,2,4,5,8,9,11
d. 1,3,4,6,8,10,11

D 112. Indicatorii de masurare a gradului de participare a statelor la circuitul economic international sunt :
1.structura fizica a exporturilor si importurilor;
2.evolutia indicelui raporturilor de schimb ;
3.valoarea comertului exterior pe locuitor;
4.PIB pe locuitor;
5.structura pe ramuri a productiei si serviciilor;
6.situatia balantei comerciale si de servicii;
7.cota exportului din productia nationala;
8.productivitatea in deosebite ramuri economice;
9.structura geografica a comertului exterior;
10.nivelul ratei scontului;
11.nivelul taxelor vamale;
12.salariul minim pe economie.
Variante:
a. 1,3,4,6,8,10,12
b. 2,4,5,6,7,9,12
c. 3,5,6,7,9,10,11
d. 1,2,3,6,7,9,11

A 113.
Pentru catalogarea statelor lumii in functie de criteriul valutar-financiar sunt utilizati indicatori variati, printre care :
1.balanta capitalului ;
2.nivelul taxelor vamale;
3.serviciul datoriei externe;
4.lichiditatea monetara externa a statului;
5.nivelul ratei oficiale a scontului;
6.situatia balantei creantelor si obligatiilor externe;
7.rezervele valutare ale statului;
8.balanta bunurilor si serviciilor;
9.plafoanele bancare la depozitele obligatorii;
10.solvabilitatea si clasa de risc a tarii din punctul de vedere al investitorilor straini.
Variante:
a. 1,3,4,6,7,10
b. 1,4,5,7,8,10
c. 2,3,5,8,9,10
d. 1,3,5,6,8,10

B 114. Care sunt elementele componente ale ordinii economice internationale?
1. mecanismul relatiilor economice internationale
2. circuitul economic mondial
3. tipurile si modelele de diviziune internationala a muncii
4. cadrul juridic international
5. potentialul economic al tarilor lumii
6. formele relatiilor economice internationale
7. caracterul istoric al relatiilor interstatale
8. cadru institutional
9. starea economiilor nationale
10. modificarile in directia progresului istoric
11. cadrul cultural si social international
Variante:
a. 1,2,3,6,7,9,10
b. 1,3,4,6,8,9,11
c. 1,3,5,7,8,10,11
d. 2,3,4,6,8,9,11

C 115. Care sunt elementele componente ale cadrului juridic international?
1. reglementari
2. conjuncturi
3. tratate
4. organisme
5. norme
6. legitati
7. conventii
8. articole
9. publicatii
10. acorduri
11. principii
Variante:
a. 2,4,5,6,8,11
b. 3,4,6,7,9,10
c. 1,3,5,7,10,11
d. 1,2,6,8,9,10

B 116. Care sunt caile si directiile de edificare a unei noi ordini economice internationale?
1. crearea unor mecanisme echilibrate ale relatiilor economice internationale ;
2. restructurarea actualei diviziuni internationale a muncii;
3. promovarea largt a unor principii, norme si reguli noi de drept international ;
4. ameliorarea cadrului institutional international;
5. apropierea conditiilor de viata civilizata a tuturor popoarelor ;
6. clasificarea problemelor si crizelor contemporane;
7. promovarea unor forme avansate de cooperare economica;
8. ameliorarea cadrului social-cultural si politic international;
9. lichidarea subdezvoltarii si a decalajelor economice;
10. restructurarea sistemului juridic .
Variante:
a. 1,2,4,5,6,7,8,10
b. 1,2,4,5,7,9,8,10
c. 1,2,3,4,5,7,9,10
d. 2,4,5,6,7,8,9,10

B 117. Care sunt coordonatele procesului de instaurare a unei noi ordini economice internationale?
1. ordinea internationala are un caracter mondial, planetar;
2. procesul de instaurare a unei noi ordini economice internationale este de natura subiectiva;
3. instaurarea noii ordini internationale are un caracter constient ;
4. noua ordine economica internationala este o cerinta a progresului ;
5. noii ordini economice internationale i se impune un anumit trend liniar ;
6. instaurarea ordinii internationale are un caracter procesual;
7. procesul de creare a noii ordini internationale este indisolubil legat de diviziunea nationala muncii si de circuitul economic national;
8.ordinea internationalã are un caracter multidimensional;
9. instaurarea noii ordini internationale presupune mutatii radicale in ordinea nationala si internationala;
10. ordinea internationala are un caracter istoric, dinamic, evolutiv;
11. procesul instaurarii noii ordini economice internationale trebuie sa se realizeze in mod democratic.
Variante:
a. 2,3,4,5,6,7,9,10
b. 1,3,4,6,8,9,10,11
c. 1,3,5,7,8,9,10,11
d. 1,2,3,4,6,7,8,10

D 118. Printre factorii interni ai reducerii decalajelor si lichidarii subdezvoltarii mentionam:
1. dezvoltarea adecvata si în structuri armonioase a industriei si agriculturii, a comertului intern si extern si a altor servicii;
2. populatia apta de munca si gradul ei de calificare;
3. asistenta sanitara si imbunatatirea starii demografice;
4. economiile interne din P.I.B. destinate productiei ;
5. populatia in virsta de 18 de ani din total populatie si aportul ei la productivitatea muncii;
6. crearea si dezvoltarea unei infrastructuri substanțe care sa favorizeze cresterea economica;
7. dezvoltarea adecvata a politicilor si metodologiilor micro-economice;
8. economiile externe din P.N.B. destinate productiei;
9. nivelul dezvoltarii stiintei si tehnologiei si gradul aplicarii lor in economie si in societate;
10. dezvoltarea invatamintului si gradul de cuprindere a populatiei de virsta scolara in forme cerute de dezvoltarea social-economica.
Variante:
a. 1,2,4,6,7,8,9
b. 2,4,5,6,8,9,10
c. 1,2,3,5,7,8,9
d. 1,2,3,4,6,9,10

A 119. Factorii externi ai dezvoltarii, reducerii decalajelor si lichidarii subdezvoltarii sunt:
1. accesul liber al tarilor in curs de dezvoltare la tehnologiile adecvate dezvoltarii diferitelor ramuri si sectoare economice si sociale;
2. dezvoltarea adecvata si in structuri armonioase a industriei si agriculturii, a comertului intern si extern si a altor servicii;
3. crearea unor mecanisme echitabile privind nivelul si evolutia preturilor la marfurile exportate si importate de catre tarile in curs de dezvoltare;
4. acordarea de credite financiare in conditii de favoare in ceea ce priveste nivelul dobinzilor, perioada de gratie si durata de rambursare;
5. acordarea de asistenta financiara, tehnologica si alimentara nerambursabila;
6. nivelul dezvoltarii stiintei si tehnologiei si gradul aplicarii lor in economie si in societate;
7. surescitarea investitiilor externe de capital in economia tarilor in curs de dezvoltare;
8. crearea si dezvoltarea unei infrastructuri materiale care sa favorizeze cresterea economica;
9. crearea conditiilor de debuseu pentru marfurile produse si exportate de catre tarile in curs de dezvoltare pe pietele tarilor dezvoltate;
10. indicele de devansare al tarilor in curs de dezvoltare trebuie sa fie superior decalajului relativ si, deci, se va realiza conditia de reducere si a decalajelor absolute.
Variante:
a. 1,3,4,5,7,9
b. 2,4,6,8,9,10
c. 1,3,5,7,9,10
d. 2,4,6,7,8,9

C 120. Principalele trasaturi ale dificultăților globale ale economiei internationale sunt urmatoarele:
1. au un caracter major, vital, decisiv pentru progresul national si international al popoarelor;
2. pot fi solutionate numai prin schimbari radicale, prin restructurarea in profunzime a economiilor nationale si a relatiilor economice internationale;
3. nu pot fi solutionate prin forta sau dictat, ci numai prin cooperare internationala, prin gasirea de solutii reciproc avantajoase tuturor statelor;
4. pot fi solutionate numai prin mutatii la nivelul restructurarii diviziunii internationale a muncii si mecanismelor relatiilor economice internationale;
5. au un caracter mondial, global, planetar, international care afecteazã negativ toate statele lumii;
6. pot fi solutionate numai datorita democratizarii organizatiilor economice internationale si a cadrului juridic international;
7. nu pot fi solutionate de un numar restrins de state, ci numai cu participarea tuturor statelor;
8. se afla in stare de criza, in stare conflictuala, critica.
Variante:
a. 1,3,5,6,7,8
b. 2,3,4,5,6,8
c. 1,2,3,5,7,8
d. 1,2,4,5,7,8

D 121. Clasificati crizele economice internaþionale sectoriale:
1. crize cu caracter ciclic;
2. crize neciclice:
3.conjuncturale ;
4. structurale;
5. unice;
6. perpetue;
7. de sistem.
Variante:
a. 1+3+5+7
b. 2+3+5+6
c. 1+2+3+5
d. 1+2+3+4
e. 4+5+6+7

A 122. Echilibrul ecologic naþional, zonal ºi mondial a devenit o problemã globalã a economiei internaþionale ca urmare a urmatoarelor cauze:
1. criza ecologicã;
2. interdependenþa dintre þãri;
3.criza energetica;
4. criza de materii prime.
Variante:
a. 1+2
b. 1+3+4
c. 2+3
d. nici una
e. toate

E 123. Formele de manifestare a crizei ecologice sunt urmatoarele:
1.poluarea mediului;
2.depozitele acide;
3.criza apei;
4. o tendinþã periculoasã de despãdurire;
5.o înrãutãþire a diversitãþii biologice.
Variante:
a. 1+2+3
b. 3+4+5
c. 1+3+5
d. 2+4+5
e. toate

C 124. Care sunt cauzele reducerii diversitãþii biologice ?
1. deprecierea faunei
2.supraexploatarea resurselor
3.creºterea accentuatã a capturilor marine
4.poluarea prin substanþe chimice
5.restrângerea suprafeþelor de habitat biologic
6.topirea ghetarilor
Variante:
a. 1+2+4+6
b. 2+3+5+6
c. 2+3+4+5
d. 1+3+5+6
e. toate

C 125. Factorii poluãrii sunt, în principal,urmatorii:
1. bioxidul de sulf
2. oxidul de azot
3. bioxidul de azot
4. bioxidul de carbon
5. dioxidul de sulf
6. oxidul de carbon
Variante:
a. 2+3+5
b. 1+4+6
c. 1+2+3
d. 1+4+5
e. toate

E 126. Care sunt cãile de protejare a mediului ambiant?
1. exploatarea judicioasã a resurselor naturale,
2. utilizarea raþionalã a îngrãºãmintelor chimice,
3. lupta eroziunii solului,
4. utilizarea rationala a erbicidelor sau pesticidelor,
5. prelucrarea ºi reciclarea ºtiinþificã a reziduurilor ºi deºeurilor,
6. apãrarea ºi conservarea pãdurilor,
7. stabilirea de standarde ecologice privind nivelul de poluare admisibil,
8. acþiuni de educaþie ecologicã a publicului,
9. crearea ºi utilizarea de tehnologii antipoluante.
Variante:
a. 1+2+5+7+9
b. 1+3+5+6+8
c. 1+2+3+5+7
d. 1+4+5+7+9
e. toate

E 127. Cea mai rãspânditã formã a crizei ecologice, poluarea mediului, are urmatoarele cauze : 1.dezvoltarea industriilor ºi tehnologiilor poluante,
2.urbanizarea necontrolatã,
3.exploatarea neraþionalã a resurselor naturale,
4.neglijenþa,
5.accidentele .
a. 1+2+3
b. 2+4+5
c. 3+4+5
d. 1+3+5
e. toate

E 128.
Indicatorii care exprima esenþa fenomenelor complexe ale mediului înconjurãtor sunt urmatorii:
1. Indicatorii cadrului natural ºi geografic al mediului,
2.Indicatorii potenþialului natural al mediului înconjurãtor,
3.Indicatorii mediului natural, transformat de om,
4.Indicatorii entropici ai mediului înconjurãtor,
5.Indicatorii calitãþii mediului înconjurãtor,
6.Indicatorii de reglare a mediului înconjurãtor.
Variante:
a. 1+4+5+6
b. 2+3+5+6
c. 1+3+4+6
d. 1+2+4+5
e. toate

E 129. Care sunt functiile majoritatii organizaþiilor economice internaþionale ?
1. culegerea ºi prelucrarea de informaþii ºi schimbul reciproc de informaþii;
2. elaborarea de studii ºi cercetãrii proprii din domeniul respectiv de activitate;
3. întocmirea de proiecte de acorduri, convenþii, recomandãri sau hotãrâri;
4. elaborarea unor norme de conduitã, comportament ºi acþiune din domeniul de activitate al organizaþiei;
5. mobilizarea ºi coordonarea eforturilor ºi resurselor puse la dispoziþie de membri în scopul atingerii unor obiective concrete;
6. elaborarea de programe generale sau speciale de activitate în domeniul specific etc.
Variante:
a. 1+3+5+6
b. 2+4+5+6
c. 1+2+4+5
d. 1+2+5+6
e. toate

E 130.Organizaþiile economice internaþionale se particularizeazã prin unele caracteristici de bazã, cum ar fi:
1) pluralismul membrilor organizaþiei.
2) stabilitatea funcþionãrii organizaþiei,
3) existenþa unui organ permanent,
4) domeniul de activitate sã prezinte interese reale.
5) organizaþia economicã internaþionalã se constituie pe baze voluntare,
6) adoptarea unor documente de constituire,
7) existenþa unor mecanisme de adoptare a deciziilor ºi de funcþionare.
8) organizaþiile economice internaþionale nu au scop lucrativ,
9) convenirea de cãtre parteneri a surselor de finanþare a activitãþii organizaþiei.
Variante:
a. 1+3+5+7
b. 2+4+5+8
c. 1+4+6+9
d. 2+3+4+5
e. toate

Completion
Complete each sentence or statement.

131. Economia internaþionalã poate fi definitã ca totalitatea economiilor naþionale ale statelor lumii, legate între ele prin ansamblul relaþiilor economice internaþionale generate de participarea obiectiv necesarã a statelor lumii la diviziunea internaþionalã a muncii si circuitul economic internaþional, bazate pe o ordine economicã internaþionalã specificã unei anumite etape istorice ºi care se dezvoltã în contextul unor probleme globale si sectoriale internationale si al unei conjuncturi economice internaþionale date.

132. Ordinea economica internationala este un subsistem al economiei internationale si are functia principala de a asigura dezvoltarea si functionalitatea economiei internationale si, implicit, a economiilor nationale.
133. organizatiile economice internationale constituie in prezent o importanta componenta a economiei internationale, fiind chemate sa ajută la dezvoltarea intelegerii si colaborarii intre state.

134. Ecodezvoltarea reprezinta o noua strategie de dezvoltare a economiei mondiale, care are drept scop imbunatatirea calitatii vietii si protejarea naturii, in paralel cu mentinerea unor ritmuri de crestere economica relativ inalte.

135. Criza demo-economica consta in dezechilibrele si rupturile care au aparut intre populatie, pe de o parte, si resursele de forta de munca, resursele alimentare, de materii prime, de mediu si investitii, pe de alta parte.

136. Strategiile nationale de dezvoltare reprezinta un ansamblu de obiective, surse si masuri privind valorificarea factorilor interni si externi ai dezvoltarii.

137. La nivel national si mondial, starea alimentatiei determina stabilitatea economica , politica si culturala.

138. Programul Nutritiv Mondial este un organism specializat in cadrul F.A.O. si care are ca scop dezvoltarea si valorificarea resurselor naturale si umane.

139. Fondul International pentru Dezvoltarea Agriculturii are ca scop mobilizarea de resurse financiare, materiale, tehnologice destinate tarilor cu deficit alimentar.

140. Organizatia Internationala pentru Agricultura si Alimentatie.elaboreaza programe de ajustare structurala, acorda asistenta tehnica, sprijina pregatirea si formarea de cadre.

141. Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala sprijina tarile in curs de dezvoltare cu programe de tactica si strategie industriala, de tehnologizare a intreprinderilor si de eliminare a barierelor tarifare si netarifare din calea exportului produselor industriale ale acestor tari.

142. Societatile Transnationale reprezinta o corporatie de mari dimensiuni a carei activitate se desfasoara in acelasi timp in mai multe tari; sediul sau central este intr-o singura tara , dar ea actioneaza in mai multe tari prin filialele sale.

143. Performanþa unei economii naþionale este condiþionatã într-o mãsurã însemnatã de participarea sa la.circuitul economic mondial, la afacerile internaþionale.

144. Ecodezvoltarea este o relaþie complexã între dezvoltarea economica ºi mediul natural, dezvoltare bazatã pe reconcilierea omului cu natura ºi cu sine însuºi, adicã acea dezvoltare economicã bazatã pe respectarea cerinþelor echilibrului ecologic, pe asigurarea dezvoltãrii durabile.

145. Organizatia Internationala este o asociaþie de state, constituitã printr-un tratat, dotatã cu o constituþie ºi cu organe comune, având o personalitate juridicã distinctã de aceea a statelor membre.

146. Strategiile ºi planurile de industrializare trebuie sã fie elaborate pe termen lung, clar definite, fundamentate în inițialul rând pe efortul national propriu .

147. Industrializarea rapidã rãmâne motorul creºterii economice în þãrile dezvoltate , o soluþie incontestabilã ºi o cale strategicã pentru dezvoltarea economicã pe termen lung a þãrilor în dezvoltare .

148. Resursele naturale sunt bunurile ºi forþele naturii utilizate ca: mijloace de muncã, surse de energie, materii prime ºi materiale, obiecte de consum.

149. Creºterea economicã este necesarã pentru cã ea dã posibilitatea comunitãþii sã consume mai multe bunuri si servicii , ducând astfel la îmbunãtãþirea realã a standardelor de viaþã.

150. Caracterul global al problemei alimentaþiei a fãcut sã sporeascã preocuparea statelor lumii pentru gãsirea

_________________
Life is to short!!!