Psihologie cognitiva

sp_2_psih_cognitiva_2
Psihologie cognitiva 2

TRUE/FALSE

1. Psihologia cognitiva a inceput sa se contureze ca o disciplina de sine statatoare incepand din 1940. F

2. Cartea lui Ulric Neisser, Cognitive Psychology (1967) a reprezentat instrumentul cu ajutorul caruia a
inceput revolutia cognitiva in psihologie. A

3. U. Neisser definea psihologia cognitiva ca studiul modului in care oamenii invata, structureaza,
stocheaza si folosesc cunostintele. A

4. In ceea ce priveste memoria, recunoasterea unor informatii se realizeaza mai usor si mai perfect decat
reproducerea lor intotdeauna. F

5. Cognitia este in general adaptativa, dar nu in toate cazurile. A

6. Procesele cognitive interactioneaza unele cu altele si sunt independente de cele ne-cognitive. F

7. Amigdala situata in creierul anterior joaca un rol important in furie si agresivitate. A

8. Leziunile sau inlaturarea amigdalei din creierul anterior pot determina lipsa fricii, ceea ce cauzeaza
comportamente dezadaptative (animalele testate se apropiau de un obiect potential periculos fara a
ezita si fara frica). A

9. Daca hipocampul este afectat apar nereguli la nivelul memoriei procedurale (ex. memoria pentru
directia de actiune). F

10. Talamusul este activ in reglarea emotiilor si reactiilor la stres. F

11. Hipotalamusul ajuta la controlul somnului si al trezirii. F

12. Emisfera cerebrala stanga este specializata pentru anumite feluri de activitati, iar emisfera dreapta
pentru alte tipuri de activitati. A

13. Intotdeauna emisfera stanga oferă raspunsurile in porțiunea dreapta a corpului, iar emisfera dreapta in partea stanga a corpului. F

14. Emisferele cerebrale nu comunica intre ele. F

15. Studierea specializarii emisferelor cerebrale la om poate fi datata inca din anul 1836. A

16. Cea mai importanta regiune din creier pentru intelegerea vorbirii este aria Broca. F

17. Cea mai importanta arie din creier pentru intelegerea vorbirii este aria Wernicke. A

18. Emisfera stanga tinde sa proceseze informatia analitic (pas cu pas, bucata cu bucata, secvential), iar
emisfera dreapta tinde sa o proceseze holistic (ca intreg). A

19. Emisfera dreapta proceseaza informatia verbal si analitic. F

20. Informatia preconstienta include amintiri stocate pe care nu le folosim la un moment dat, dar pe care
le putem accesa atunci cand aveam nevoie. A

21. Perceptia preconstienta a fost observata si la oamenii care prezinta leziuni in unele arii ale cortexului
vizual. A

22. Toate functiile cognitive au loc in cadrul focalizarii constiente. F

23. Procesele automate presupun controlul constient. F

24. Procesele comandate sunt accesibile controlului constient, sunt realizate in succesiune si presupun un timp
relativ lung pentru a fi executate. A

25. Pentru un adult incheiatul nasturilor la o camasa necesita procese controlate. F

26. Scaparile (“slips”) sunt erori in îndeplinirea unui mijloc pentru atingerea unui obiectiv. A

27. Psihologii considera ca atentia este identica cu constiinta. F

28. Senzatia presupune colectarea informatiilor din mediul inconjurator prin intermediul analizatorilor. A

29. Perceptia este un ansamblu de procese prin care recunoastem, organizam si dam sens senzatiilor
determinate de stimulii din mediu. A

30. Abordarile ascendente (“bottom-up approches”) se refera la perceptia construita. F

31. In perceptia directa cel care percepe construieste sensul cognitiv (perceptia) unui stimul, utilizând
informatia senzoriala ca fundament pentru structura, utilizand si alte surse de informatie. A

32. Abordarile descendente (“top-down”) ale perceptiei sustin ca procesele cognitive superioare joaca un
rol important in perceptie. A

33. Pentru ca ceea ce percepem sa aiba sens utilizam o combinatie de informatii primite de la receptorii
senzoriali si cunostinte. A

34. Halucinatiile sunt perceptii eronate ale unui stimul real. F

35. Iluziile sunt perceptii false, eronate ale unui stimul real. A
36. Iluziile proprioceptive se refera la perceptia eronata a functionarii unor aparate sau organe. F

37. Iluziile proprioceptive se refera la perceperea eronata a pozitiei partilor corpului. A

38. Halucinatiile sunt perceptii fara obiect de perceput. A

39. Prosopagnozia reprezinta incapacitatea individului de a recunoaste fete de oameni, uneori chiar a
propriului chip. A

40. Psihologii considera ca se poate vorbi despre invatare perceptiva. A

41. Psihologii cognitivisti au determinat definitiv in cadrul experimentelor durata stocarii pe termen lung
a informatiei. F

42. Amnezia retrograda sau de evocare se refera la incapacitatea individului de a isi aminti evenimentele
care au survenit dupa debutul bolii. F

43. Amnezia infantila reprezinta incapacitatea de a ne aminti evenimentele care s-au intamplat inainte
varstei de 3-5 ani. A

44. In prezent au fost determinate relatii de tip cauza-efect intre anumite leziuni cerebrale si tulburarile
memoriei. F

45. Encodarea este procesul prin care informatia este tradusa intr-o forma care-i permite patrunderea in
sistemul mnezic.

46. In cadrul memoriei, termenii reactualizare, engramare si stocare sunt sinonimi. F

47. Atunci cand abordeaza procesele memoriei, psihologia cognitiva recurge la termenii: encodare,
stocare si recuperare. A

48. In privinta memoriei, cercetarile au demonstrat ca cel mai bine ne amintim imaginile. A

49. Oamenii pot memora informatii fara a avea intentia de a face acest lucru. A

50. “Encodarea incidentala”, sintagma folosita in psihologia cognitiva are acelasi sens cu “memoria
involuntara” din psihologia tranditionala. A

51. Uitarea indeplineste functii de reglare si autoreglare a sistemului mnezic al individului. A

52. Un material stocat in memorie poate intra in inconstient si nu mai poate fi reactualizat de catre
individ. A

53. Cunostintele procedurale reprezinta “a sti cum” (knowing how). A

54. Cunostintele declarative reprezinta “a sti ca” (knowing that). A

55. Teoria propozitionala a reprezentarii cunostintelor sustine ca reprezentarile mentale nu sunt stocate
sub forma imaginilor. A

56. Teoria prototipului sustine: categoriile sunt formate pe baza trasaturilor caracteristice care descriu
modelul tipic (prototipic) al categoriei. A

57. Din perspectiva prototipului, un obiect nu poate fi clasificat drept exemplu de categorie daca este
suficient de asemanator prototipului. F

58. Omul poate procesa informatia primita din mediu atat in înșiruire (pas cu pas), cat si in paralel (operatii
multiple se desfasoara simultan). A

59. Omul se aseamana cu computerul din punct de vedere al procesarii in serie (pas cu pas) a informatiei. A

60. Cele mai mici unitati sonore produse de coardele vocale umane sunt fonemele. A

61. Relativitatea lingvistica sustine ca vorbitorii diferitelor limbi au sisteme cognitive diverse si ca astea
din urma influenteaza modurile in care oamenii gandesc despre lume. A

62. Principala finalitate a sistemului cognitiv este aceea de a rezolva probleme. A

63. Euristicile sunt secvente de operatii care pot fi folosite in mod repetat si care, teoretic vorbind,
garanteaza obtinerea unei solutii la o problema. F

64. Euristicile sunt strategii informale, intuitive si speculative care conduc uneori la o solutie eficienta,
alteori nu. A

65. Problemele slab definite mai sunt denumite si complicații de insight. A

66. In rezolvarea de probleme, novicii petrec mai mult timp pentru a cauta si pune in aplicare o strategie,
decat pentru a-si reprezenta problema. A

67. Rationamentul mai este numit si inferenta. A

68. Baza de cunostinte este un factor esential al oricarei procesari cognitive. A

69. Modelele normative ale luarii deciziei pleaca de la premisa ca subiectul decident este rational, ca el
cauta intotdeauna sa aleaga posibilitatea optima, adica acea optiune care ii asigura castigul maxim
dintre toate variantele posibile. A

70. Teoreticienii neopiagetieni adauga un al cincilea stadiu la cele patru gândite de Piaget pe care il
denumesc “identificarea problemei”. A

71. Teoria lui L.S. Vigotski cu privire la progresul cognitiva pune accent pe rolul mediului. A

72. Pentru L.S. Vigotski creșterea cognitiva se realizeaza dinspre interior catre exterior, prin
externalizare. F

73. In testarea copiilor de catre educatori, L.S. Vigotski a militat in teoria sa pentru crearea unui mediu de
evaluare static. F

74. Inteligenta cristalizata reprezinta cunostintele stocate, care sunt in cea mai mare parte declarative (ex.
vocabularul), dar care pot fi si procedurale. A

75. In perioada corespunzatoare anilor de facultate (18-25 ani), atat inteligenta fluida, cat si cea
cristalizata si-au incheiat procesul de dezvoltare. F

76. Rapoartele personale presupun obtinerea rapoartelor din partea subiectilor unei cercetari cu privire la
propriul proces cognitiv aflat in desfasurare sau asa cum este el reamintit. A

77. Cognitia este, in general, adaptativa, dar nu in toate cazurile. A

78. Invatarea este superioara atunci cand se desfasoara intr-o perioada de timp mai scurta, decat daca se
realizeaza intr-o lunga perioada de timp. F

79. Condusul masinii este initial un proces controlat. A

80. Deoarece poseda o buna atentie, soferii experimentati pot vorbi cu usurinta atunci cand conduc in
orice situatie. F

81. Omul nu are capacitatea sa fie prudent atunci cand, de exemplu, citeste un text intr-o camera in care in
acelasi timp merge un radio. F

82. Subiectii introverti au obtinut performante deosebite si aproximativ constante la testele de vigilenta
comparativ cu cei extraverti. A

83. Personele mai anxioase, care se tem, de exemplu, sa nu intarzie la un examen au o probabilitate mai
mare sa prinda autobuzul si sa ajunga la timp la examen. F

84. Reperele binoculare depind de informatiile primite de la un singur ochi. F

85. Un om cu vederea sanatoasa nu are posibilitatea sa recunoasca obiectele ca atare daca imaginea
retiniana variaza. F

86. In teoria prototipului se sustine ca persoana care percepe construieste sensul cognitiv (perceptia) unui
stimul, folosind informatia senzoriala ca un fundament pentru structura, utilizand, de asemenea, alte
surse de informatie pentru a construi perceptia. F

87. Studiul emotiilor umane nu intra in sfera de interes a psihologiei cognitive. F

88. Perceptia preconstienta a fost observata si la oameni care prezinta leziuni in unele arii ale cortexului
vizual. A

89. Unii cercetatori au sustinut ca, copiii mici care prefera un anumit grad de noutate sunt mai inteligenti
decat cei care prefera mai putin noutatea. A

90. Pentru Jean Piaget, forma cea mai inalta de adaptare mentala este inteligenta. A

91. Copiii de 4-5 ani nu percep clar distinctia dintre aparenta si realitate. A

MULTIPLE CHOICE

1. Care dintre urmatoarele perspective psihologice au precedat si au favorizat aparitia psihologiei
cognitive?
a. structuralismul
b. functionalismul
c. asociationismul
d. behaviorismul
e. gestaltismul
a. a+b+c
b. b+d+e
c. a+b+d+e
d. a+b+c+d+e*

2. Care dintre domeniile de mai jos si-au adus cea mai mare contributie la aparitia psihologiei cognitive?
a. psihobiologia
b. lingvistica
c. antropologia
d. ingineria
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+b+c+d *
d. a+c+d

3. Acest cercetator a conceput in 1950 un test care ii poarta numele prin care un program computerizat
va fi apreciat ca are succes daca rezultatele sale vor fi insesizabil variate fata de rezultatele obtinute
de oameni. Altfel spus, daca cineva comunica cu un computer si nu isi da seama ca este vorba despre
un computer, atunci acesta din urma trece testul. Numele testului este:
a. Lashely
b. Spencer
c. Hebb
d. Turing *

4. Doi autori americani au demonstrat in cadrul unor experimente desfasurate in anii ‘70 ca
recunoasterea informatiilor memorate nu este intotdeauna mai buna (corecta) decat reproducerea.
Numele lor este:
a. Lashley si Hebb
b. Braddeley si Hitch
c. Tulving si Thomson *
d. Neisser si Sperling

5. Care este numele doctorului de tara francez care inca din 1836 a observat si a studiat specializarea
emisferelor cerebrale la om, articolul lui prezentat la o intrunire medicala ramanand fara nici un ecou
in acel moment.
a. K.S. Lashely
b. Ulric Neisser
c. Marc Dax *
d. Paul Broca

6. Aceasta arie cerebrala specifica a fost identificata de un medic francez in lobul frontal stang si este
raspunzatoare de procesul articularii cuvintelor, de elaborarea lor si de intelegerea constructelor
gramaticale. Aria poarta numele celui care a descoperit-o.
a. Hubb
b. Broca *
c. Dax
d. Wernicke

7. Aceasta arie cerebrala raspunde de blocarea portiunii posterioare si inferioare din lobul temporal stang
si este “interesata” de functionalitatea intelegerii si elaborarii vorbirii.
a. Broca
b. Wernicke *
c. Lashely
d. Carlson

8. Efectul cunostintelor anterioare asupra recunoasterii sau reamintirii itemilor test sau intensificarea
raspunsului la un stimul prin administrarea prealabila a unui stimul din aceeasi categorie poarta
denumirea de:
a. asociere
b. atentie
c. constienta
d. amorsaj *

9. Unul dintre cele mai citate eșantioane explicative ale atentiei selective in literatura de specialiate ii
apartine acestui autor care in 1958 a constatat in cadrul unor experimente ca oamenii prezinta un filtru
senzorial: atunci cand doua mesaje ajung simultan la acest filtru, doar unul dintre ele poate fi
procesat.
a. A. Treisman
b. Donald Broadbent *
c. R. Thomson
d. Tony Malim

10. Perceptia tridimensionala ia nastere in urma utilizarii la indice cortical a unor repere specifice denumite
repere monooculare si repere:
a. vagi
b. convergente
c. binoculare *
d. kinestezice

11. In perceptie, kitul realizează o serie de efecte. Care sunt acestea?
a. asteptarea *
b. atentia *
c. selectia *
d. interpretarea *

12. Iluziile vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactile si de echilibru mai sunt denumite si:
a. proprioceptive
b. viscerale
c. interoceptive
d. exteroceptive *

13. Psihologii cognitivisti au identificat trei operatii fundamentale ale memoriei: encodarea, stocarea si ...
a. amorsajul
b. retinerea
c. recuperarea *
d. engramarea

14. R. Atkinson si R. Shiffrin (1968) au propus un model al memoriei cu trei registre (“stores”): (1)
registrul mnezic capabil sa stocheze cantitati limitate de informatie pentru scurte perioade de timp; (2)
registrul mnezic de scurta durata sau MSD si (3) un registru capabil sa stocheze informatii pe perioade
lungi de timp sau chiar nelimitat. Denumirea prescurata a celui de al treilea registru este:
a. SRAA
b. MLD *
c. MCD
d. TRD

15. In urma experimentelor realizate privind memoria imaginilor, G.Sperling (1960) a ajuns la concluzia
ca durata memoriei imaginilor nu este mai mare de:
a. 100 milisecunde
b. 200 milisencunde
c. 400 milisecunde
d. 500 milisecunde *

16. Psihologul cognitivist care a studiat memoria ecoica-echivalentul in plan auditiv al memoriei iconice,
unul din intemeietorii psihologiei cognitive se numeste:
a. George Sperling
b. Ulric Neisser *
c. K.S. Lashely
d. Allen Newell

17. Acest tip de memorie se refera la memoria lucrurilor pe care trebuie sa le facem sau sa ni le reamintim
in viitor.
a. memoria de lucru
b. memoria prospectiva *
c. memoria retrospectiva
d. memoria voluntara

18. Faptele care pot fi declarate, cum ar fi data dumneavoastra de nastere, numele sotului sau sotiei sau
felul in care arata un cal reprezinta:
a. cunostinte fundamentale
b. cunostinte declarative *
c. cunostinte procedurale
d. cunostinte concrete

19. Acest psiholog considera incepand cu 1983 ca reprezentarile mentale pot lua oricare din urmatoarele
trei forme: propozitii, modele mentale sau imagini. El este cel mai bine cunoscut pentru aplicarea
teoriei sale privind modelele mentale in cazul rationamentelor.
a. R.J. Sternberg
b. Allen Newell
c. Philip Johnson-Laird *
d. Stephen Kosslyn

20. R.J. Sternberg (2006) definea ... ca un cadru mental pentru organizarea cunostintelor care creeaza o
structura cu sens a conceptelor inrudite.
a. schema cognitiva *
b. scenariul cognitiv
c. reteaua semantica

21. R.Schank si R. Abelson (1977) au definit .... ca succesiuni de evenimente specifice unui anumit
context care ghideaza comportamentul oamenilor (a participa la un curs, a viziona un film, a merge la
restaurant etc.).
a. schema cognitiva
b. scenariul cognitiv *
c. reteaua semantica
d. prototipul

22. La sfarsitul anilor ‘50 societatea psihologiei a fost marcata de o polemica aprinsa in privinta achizitionarii
limbajului. Unul dintre cei implicati a fost B.F. Skinner care aborda limbajul din perspectiva
behaviorista, celalalt considera ca, copiii se nasc cu un mecanism de achizitie a limbajului (LAD).
Numele acestuia din urma este:
a. Allen Newell
b. J.B. Watson
c. N.Chomsky *
d. J.S. Bruner

23. Ipoteza relativitatii lingvistice care sustine ca oamenii care vorbesc limbi diferite au sisteme cognitive
diferite este cunoscuta in literatura despre limbaj si ca:
a. ipoteza Johnson-Laird
b. ipoteza Sapir-Whorf *
c. ipoteza Berlin-Kay

24. Acest tip de scapare verbala (“slip of the tongue”) se refera la intrebuintarea gresita a cuvintelor
abstracte sau straine, cum ar fi in limba romana “mapa” pentru “harta” (din engl. “map” )
a. malapropism *
b. transpunere
c. substitutie

25. ... reprezinta un moment de inspiratie, de iluminare, in care solutia unei probleme se impune
constiintei noastre (Tony Malim, 1999).
a. evocarea
b. izomorfismul
c. insight-ul *
d. imaginatia

26. Din lista de mai jos identificati caracteristicile creativitatii:
a. originalitatea
b. utilitatea
c. productivitatea
d. noutatea
e. ingeniozitatea
a. a+b+c
b. a+b+c+d+e *
c. b+c+d
d. a+b+c+d

27. Psihologii au identificat o serie de trasaturi de personalitate specifice indivizilor creativi.
Identificati-le in lista de mai jos:
a. frustrarea
b. independenta
c. perseverenta
d. tulburarea mentala
e. autodisciplina
a. a+b+c+d
b. b+c+e *
c. a+c+d
d. c+d+e

28. Acest psiholog elvetian care a trait intre 1896 si 1980 este autorul teoriei cognitiv-constructivista in
care recurge la concepte din biologie si logica. Numele sau este reprezentativ in studiul dezvoltarii
cognitive si in psihologia copilului.
a. N.Chomsky
b. J.Piaget *
c. L.Vigotski
d. J.S.Bruner

29. In teoria piagetiana a dezvoltarii cognitive, in acest stadiu copilul conține doar de perceptii si
motricitate.
a. stadiul senzorio-motor *
b. stadiul preoperator
c. stadiul operatiilor concrete
d. stadiul operatiilor formale

30. J.Piaget considera ca in acest stadiu de dezvoltare care debuteaza in jurul varstei de 2 ani apar functia
semiotica, se ajunge la apogeul gandirii egocentrice si incepe decentrarea cognitiva.
a. stadiul senzorio-motor
b. stadiul operatiilor concrete
c. stadiul operatiilor formale
d. stadiul preoperator *

31. In acest stadiu de dezvoltare zămislit de Piaget care are loc intre 7/8 -11/12 ani, copiii au ganduri si
memoria obiectelor si pot indeplini mental operatii cu acestea.
a. stadiul opratiilor concrete *
b. stadiul operatiilor formale
c. stadiul senzorio-motor
d. stadiul preoperational

32. Acest stadiu făcut de Piaget incepe de la 11/12 ani in sus si implica operatii mentale asupra
abstractiilor si simbolurilor care pot sa nu aiba forme concrete fizice. Care este denumirea data de
Piaget acestui stadiu?
a. stadiul senzorio-motor
b. stadiul operatiilor concrete
c. stadiul operatiilor formale *
d. stadiul preoperational

33. Conceptul de “zona de dezvoltare proximala” a fost elaborat in teoria sa de catre acest psiholog care a
murit tragic de tuberculoza la numai 38 de ani.
a. J.Piaget
b. J.S. Bruner
c. L.S. Vigotski *
d. I.P. Pavlov

34. Aceasta metoda utilizata de catre psihologii cognitivisti permite studierea creierului animalelor si
creierul uman, întrebuințând studiile postmortem si tehnici bazate pe imagini. Este vorba despre:
a. studiul de caz
b. rapoartele personale
c. cercetarea psihobiologica *
d. experimentul

35. .... reprezinta incercarea de a programa computerul sa simuleze performanta cognitiva umana pentru
diferite sarcini.
a. inteligenta artificiala
b. simularile *
c. experimentul
d. cercetarea psihobiologica

36. Boala Parkinson, caracterizata prin tremur si rigiditatea membrelor, rezulta din insuficienta de ... .
a. serotonina
b. epinefrina
c. acetilcolina
d. dopamina *

37. Acesti doi neurotransmitatori sunt cunoscuti si ca adrenalina si noradrenalina si sunt implicati in
reglarea starii de vigilenta.
a. dopamina
b.serotonina
c. epinefrina
d.norepinefrina
e.acetilcolina
a. a+b
b. b+c
c. d+e
d. c+d *

38. Doi dintre factorii care influenteaza obisnuirea sunt:
a. adaptarea senzoriala
b. variatia interna a stimulului
c. functiile de forta
d. excitatia subiectiva
a. b+d *
b. a+c
c. a+b
d. c+d

39. In anul 1920, I.P. Pavlov a realizat o serie de cercetari in care a observat ca in timpul in care unor
caini le era prezentata mancarea (stimulul neconditionat), acestia salivau (reflex neconditionat).
Aceasta descoperire a fost numita:
a. deconditionarea stimulului
b. reflex conditionat
c. sensibilizare sistematica
d. conditionare clasica *

40. In timp ce studiau atentia distributiva, acesti doi autori au formualt ipoteza ca imbunatatirea
performantei are loc ca urmare a practicii.
a. Neisser si Becklen *
b. Broca si Wertheimer
c. Neisser si Simon
d. Becklen si Hirst

41. Acesti reprezentanti ai gestaltismului au sustinut intre anii 1920-1930, ca organismul uman este dotat
cu puterea innascuta de a organiza perceptia, dupa anumite reguli despre care au scris. Ei sunt:
a. Sartre si Kafka
b. Platon, Aristotel si Socrate
c. Kohler, Koffka si Wertheimer *
d. Broca si Simon

42. Gestaltistii au sustinut inca din 1920 ca in perceptie actioneaza anumite legi de organizare care
determina perceperea “bunei forme” sau “gestalt-ului”. Identificati din variantele de mai jos care sunt
3 dintre aceste legi:
a. vigilenta
b.proximitatea
c. cautarea
d. similaritatea
e. simetria
f. setul
a. a+c+f
b. b+d+f
c. c+e+f
d. b+d+e *

43. In teoria acestui psiholog, echilibrul intre asimilare si acomodare duce la adaptare. Numele lui este:
a. L.Vigotski
b. U.Neisser
c. J. Piaget *
d. P. Arlin

44. Psihologii vorbesc despre al cincilea stadiu de dezvoltare a proceselor gandirii. El a fost denumit de
Patricia Arlin:
a. schema cognitiva
b. identificarea problemei *
c. scenariu cognitiv
d. etapa performantei

_________________
DANA

ce an si ce sesiune?