SP 1 - Rezolvare grila Sociologie generala 2

Pana maine la ora asta sper sa sa adaug raspunsurile la acest examen.

Urati-mi bafta ;-)

_________________
Diegis
_______________________________
Facultatea de Sociologie-Psihologie ID
An III

Ultima modificare efectuata de catre Diegis la 16/05/2007 23:26, modificat de 1 data in total

SP_1_SG_2
SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Sociologie generala 2
TRUE/FALSE
1) Stratificarea este universalã si omniprezentã. A
2) Stratificarea nu este prezentã în societãÑile primitive simple si omogene.F
3) Stratificarea are în vedere existenÑa poziÑiilor egale ocupate de indivizi în societate.F
4) Sclavia reprezintã o formã extremã de inegalitate în care unii indivizi sunt proprietatea
altora.A
5) Sistemul castelor este asociat, în mod deosebit, cu culturile subcontinentului indian. A
6) Stãrile, în sistemele feudale europene, formau un sistem de stratificare naÑionalã. F
7) Temeiurile principale ale deosebirilor de clasã le constituie posesiunea averii si ocupaÑia. A
8) Sistemele de clasã funcÑioneazã prin intermediul unor legãturi, la scarã mare, de tip
impersonal. A
9) Corespunzător modelului marxist, clasele sociale sunt universale si nu pot fi abolite. F
10) Adecvat teoriei marxiste, principalele clase ale societãÑii capitaliste � burghezia si
proletariatul � au interese contradictorii si sunt sursã de conflict în societate. A
11) Potrivit lui Karl Marx, lupta dintre clase nu provoacã schimbãri continue în societate. F
12) Teoria elitelor a fost fundamentatã teoretic de Max Weber. F
13) Eterogenitatea socialã este conceptul paretian cel mai important. A
2
14) Potrivit lui Vilfredo Pareto, fundamentul stratificãrii este puterea. A
15) Teoria lui Max Weber este o criticã, dar si o îmbogãÑire a modelului marxist de stratificare. A
16) Max Weber considerã cã proprietatea nu este categoria fundamentalã a poziÑiei de clasã. F
17) În concepÑia weberianã, ordinea statutarã (onoarea socialã, prestigiul) nu este o mărime
a stratificãrii. F
18) În concepÑia lui Max Weber, politicul este o dimensiune importantã a stratificãrii. A
19) Mobilitatea socialã semnificã miscarea indivizilor si grupurilor între deosebite poziÑii
socio-economice. A
20) Mobilitatea verticalã este mobilitatea de la o generaÑie la alta. F
21) Mobilitatea verticalã înseamnã miscarea în sus sau în jos pe scara socio-economicã. A
22) Mobilitatea intrageneraÑionalã este mobilitatea de la o generaÑie la alta. F
23) Mobilitatea care caracterizeazã societãÑile preindustriale este mai importantã decât aceea
specificã societãÑilor industriale. F
24) S.M. Lipset si R. Bendix au conceput cel mai faimos studiu internaÑional despre mobilitatea
socialã. A
25) ViolenÑa familialã nu se manifestã ca un abuz fizic la care este supus un membru al familiei
de cãtre un alt membru. F
26) România prezintã una dintre cele mai scãzute rate ale cãsãtoriilor din Europa. F
27) Schimbarea diviziunii rolurilor în cadrul familiei reprezintã o tendinÑã generalã în
majoritatea cuplurilor familiale din Ñãrile dezvoltate sau în curs de dezvoltare. A
3
28) Rolurile maritale nu reprezintã un set de atitudini si comportamente care se asteaptã de la
soÑ/soÑie în cadrul relaÑiilor maritale. F
29) Celibatul este unul din factorii care conduc la cresterea natalitãÑii. F
30) Coabitarea consensualã este o formã de cuplu familial compus din persoane de sex opus între
care existã relaÑii de cãsãtorie. F
31) Menajele monoparentale sunt, în cea mai mare parte, rezultatul divorÑului. A
32) Munca este activitatea de producere a bunurilor materiale si spirituale.A
33) Munca reprezintã activitatea de producere de bunuri si servicii recunoscute social si
constituie o sursã de venit pentru cei care o presteazã. A
34) În toate societãÑile, munca reprezintã baza economiei. A
35) În societãÑile moderne, sistemul economic nu depinde de producÑia industrialã. F
36) Statul nu este cea mai importantã instituÑie politicã . F
37) Statul deÑine monopolul asupra utilizãrii legitime a forÑei. A
38) În concepÑia lui Marx, statul nu este instrumentul de care se serveste clasa dominantã pentru
a-si menÑine privilegiile. F
39) Potrivit lui Max Weber, statul este un dispozitiv de dominaÑie si un agent al raÑionalizãrii
societãÑii moderne. A
40) DemocraÑia nu este modalitatea de conducere a unui sistem social, caracterizatã prin
participarea, în variate forme, a membrilor respectivului sistem la procesul de conducere. F
4
41) Prin intermediul procedeelor sale specifice de negociere si comunicare, sistemul democratic
asigurã un grad substanÑial de consens. A
42) DemocraÑia nu implicã existenÑa mai multor partide politice. F
43) Partidul politic este o organizaÑie constituitã în scopul obÑinerii controlului legitim al
guvernãrii, în urma unui proces electoral. A
44) StiinÑa este, din punct de vedere sociologic, o instituÑie socialã specificã. A
45) StiinÑa nu are o funcÑie euristicã. F
46) StiinÑa nu are o funcÑie socialã. F
47) Thomas Kuhn accentueazã profilul cognitiv al stiinÑei si analizeazã schimbãrile din
structurile cognitive în corelaÑie cu fenomenele sociale si psihosociale. A
48) InstituÑionalizarea activitãÑii stiinÑifice nu reprezintã procesul de dobândire si menÑinere de
cãtre stiinÑã a statutului de instituÑie socialã. F
49) Unele definiÑii funcÑionale ale religiei fac din aceasta o constantã antropologicã universalã. A
50) DefiniÑiile substantive ale religiei raporteazã, într-un fel sau altul, religia la transcendent, la
supranatural. A
51) Religia poate fi definitã ca �un mod de a acÑiona în comunitate�. A
52) Religia nu presupune o comunicare simbolicã regulatã prin rituri si credinÑe. F
53) Secularizarea este un proces prin care unele sectoare ale societãÑii si ale culturii sunt
sustrase de sub autoritatea instituÑiilor si simbolurilor religioase. A
5
54) Secularizarea este procesul prin care instituÑiile, gândirile si practicile religioase nu îsi pierd
importanÑa (semnificaÑia) religioasã. F
55) Secularizarea nu este legatã de trecerea de la un sistem cu bazã comunitarã la un sistem cu
bazã societalã. F
56) Secularizarea reprezintã o mutaÑie socio-culturalã globalã manifestatã prin diminuarea
rolului instituÑional si cultural al religiei. A
57) OrganizaÑia poate fi definitã ca un ansamblu uman formalizat si ierarhizat, în vederea
asigurãrii cooperãrii si coordonãrii membrilor sãi pentru contactul unor scopuri date. A
58) O întreprindere comercialã este o organizaÑie. A
59) Un partid politic este o organizaÑie. A
60) �Scoala relaÑiilor umane� a infirmat, prin cercetãrile întreprinse, însemnãtatea structurii
informale în cadrul organizaÑiei formale. F
61) �Scoala relaÑiilor umane� nu a promovat viziunea organizaÑiilor ca sisteme sociale F
62) InstituÑiile sunt organizaÑii care au statut, reguli de funcÑionare stabilite prin regulamente sau
legi, posedând rolul sau funcÑia socialã de a satisface anumite nevoi colective. A
MULTIPLE CHOICE
1) Care sunt sistemele de stratificare de bazã?
A. sclavia
B. casta
C. dispoziția
D. clasa
1 A+C+D
2 B+C
3 A+B+C+D *
6
2) Care sunt cele mai influente abordãri teoretice cu privire la stratificare?
A. teoria funcÑionalistã
B. teoria marxistã
C. teoria elitelor
D. teoria weberianã
E. teoria interacÑionistã
1 A+C+E
2 B+D
3 C+D+E
4 A+B+C+D *
3) Care sunt procesele care se aflã la baza stratificãrii?
A. diferenÑierea
B. ierarhizarea
C. evaluarea
D. recompensa
1 A+B+C+D *
2 B+D
3 A+C+D
4 B+C
4) Cum se numeste, potrivit lui Karl Marx, grupul de oameni care se aflã într-o relaÑie comunã
faÑã de mijloacele de producÑie, mijloace cu care îsi câstigã existenÑa?
1 castã
2 clasã *
3 stare
5) Cum se numeste modalitatea, acceptatã la indice social, prin care douã sau mai multe
persoane constituie o familie?
1 cãsãtorie *
2 celibat
3 cuplu consensual
6) Care sunt funcÑiile fundamentale ale familiei?
A. sexualã
B. economicã
C. reproductivã
D. educaÑionalã
1 A+D
2 B+C+D
3 A+B+C+D *
7
7) Ce tip de familie s-a generalizat în societãÑile europene sau de culturã europeanã în secolul
al XIX-lea si în întâia parte a secolului al XX-lea?
1 familia lãrgitã
2 familia tradiÑionalã *
3 familia nuclearã
8) Cum pot fi clasificate sistemele familiale dupã modul de exercitare a autoritãÑii în cadrul
familiei?
A. bilineare
B. egalitare
C. matriarhale
D. patriarhale
1 A+C
2 A+B+D
3 B+C+D *
4 B+D
9) Care sunt mărimile esenÑiale ale tehnologiei?
A. socialã
B. normativã
C. materialã
D. valoricã
E. funcÑionalã
1 A+B+C *
2 B+D+E
3 A+D+E
4 C+D
10) Cum se numeste delimitarea, în plan social, de categorii recunoscute social si specializate
funcÑional în forma ocupaÑiilor si a unitãÑilor productive?
1 diviziunea economicã a muncii
2 diviziunea socialã a muncii *
3 diviziunea culturalã a muncii
11) Cine este autorul care a realizat o viziune sociologicã pertinentã asupra diviziunii muncii?
1 A. Comte
2 T. Parsons
3 A. Touraine
4 E. Durkheim *
8
12) Care sunt cele mai rãspândite modele alternative de viaÑã la nivel familial?
A. celibatul
B. coabitarea consensualã
C. cãsãtoriile fãrã copii
D. menajele monoparentale
1 B+C
2 A+D
3 A+B+C+D *
4 C+D
13) Care sunt principalele feluri de somaj?
A. somaj de inserÑie
B. somaj de reconversiune
C. somaj de excludere
D. somajul de lungã duratã
1 A+B+C *
2 B+D
3 B+C
14) Cine este autorul care defineste puterea drept �orice sansã folositã pentru a-Ñi impune
propria voinÑã în cadrul unei relaÑii sociale, chiar împotriva unor rezistenÑe si indiferent de
elementele pe care se bazeazã aceastã sansã�?
1 A. Giddens
2 J.J. Rousseau
3 Max Weber *
4 R. Michels
15) Care sunt principalele cãi prin care se poate exercita puterea?
A. birocraÑie
B. coerciÑie
C. autoritate
1 A+C
2 B+C *
3 A+B
9
16) Care sunt, în concepÑia lui Max Weber, principalele resurse de putere?
A. legitimitatea
B. prestigiul
C. resursele economice
D. accesul la aparatul politico-administrativ
1 A+C+D
2 B+D
3 B+C+D *
4 C+D
17) Cine este sociologul care face distincÑia între autoritate charismaticã, tradiÑionalã si
raÑional-legalã?
1 R. Michels
2 A. de Tocqueville
3 M. Duverger
4 Max Weber *
18) Cine este autorul primului studiu sociologic modern asupra partidelor politice, asupra
structurilor interne de putere?
1 R. Michels *
2 M. Duverger
3 Max Weber
4 A. de Tocqueville
19) Din punctul de vedere al gradului de organizare, care sunt principalele soiuri de educaÑie?
A. educaÑia permanentã
B. educaÑia informalã
C. educaÑia nonformalã
D. educaÑia formalã
1 A+C+D
2 B+C+D *
3 A+B
20) Cine este sociologul care considerã cã sociologia educaÑiei este stiinÑa care studiazã raportul
dintre reproducÑia culturalã si cea socialã, prin identificarea si analiza condiÑiilor în care
sistemul de educaÑie reproduce structura relaÑiilor de vigoare si a relaÑiilor simbolice dintre
clasele sociale?
1 B. Bernstein
2 T. Parsons
3 L. Althusser
4 P. Bourdieu *
10
21) Cine este autorul care considerã stiinÑa ca instituÑie, metodã, acumulare de tradiÑii, factor al
dezvoltãrii producÑiei, izvor de idei generale si principii filosofice despre lume?
1 T. Parsons
2 Thomas Kuhn
3 John Bernal *
4 Niko Iahiel
22) Care sunt gânditorii care au influenÑat cel mai mult abordãrile sociologice ale religiei?
A. B. Malinowski
B. A. Comte
C. K. Marx
D. E. Durkheim
E. Max Weber
1 C+D+E *
2 A+B+C
3 B+C+E
4 A+B
23) Care sunt principalele tipuri de organizaÑii religioase?
A. comunitãÑile de credinciosi
B. cultele
C. confesiunile
D. sectele
E. bisericile
1 A+C+E
2 B+D
3 B+C+D+E *
4 C+D+E
24) Care sunt principalele funcÑii ale religiei?
A. emoÑionalã
B. cognitivã
C. normativã
D. acÑionalã
E. de reducere a anxietãÑii
F. socialã
G. compensatorie
H. de liant social, de prezervare a identitã-
Ñii comunitare
1 B+D+E+F+G+H *
2 A+B+C
3 D+F+G+H
4 C+D+H
11
25) Cum se numeste �un grup mare de persoane, structurat într-un mod impersonal si care are
menirea de a asigura anumite obiective specifice�?
1 instituÑie
2 comunitate
3 organizaÑie *
26) Cine este autorul știut drept artizan al managementului stiinÑific?
1 Max Weber
2 E. Mayo
3 H. Fayol
4 Frederic Taylor *
27) Cine este autorul care propune 14 principii ale managementului (administrãrii)?
1 E. Mayo
2 H. Fayol *
3 Max Weber
4 Frederic Taylor
28) Care sunt, potrivit lui Max Weber, tipurile �pure� de organizaÑii?
A. organizaÑia birocraticã
B. organizaÑia centratã pe lider
C. organizaÑia patriarhalã
1 A+C
2 A+B+C *
3 B+C
29) Cine este autorul Teoriei X si al Teoriei Y, teorii care ghideazã modul de raportare a
conducãtorilor la oameni?
1 Ph. Selznick
2 McGregor *
3 E. Mayo
4 F. Taylor
30) Cum pot fi numite potenÑialul sau capacitatea unei persoane de a exercita influenÑã?
1 putere *
2 autoritate
3 coerciÑie
12
31) Care sunt principalele perspective teoretice asupra conducerii?
A. Teoria relaÑiilor umane
B. Teoriile contingenÑei
C. Teoriile tranzacÑionale
D. Perspectiva centratã pe trãsãturi de
personalitate
E. Perspectiva centratã pe comportament
F. Teoria conducerii charismatice
G. Teoria liderului tranzacÑional versus cel
transformaÑional
1 A+C+D+F
2 B+D+E
3 C+D
4 B+C+D+E+F+G *
5 E+F
32) Care sunt principalele stiluri de conducere?
A. stilul democratic (participativ)
B. stilul permisiv (laissez�faire)
C. stilul tradiÑional
D. stilul charismatic
E. stilul autoritar
1 B+C+E
2 A+C+D
3 A+B+E *
4 C+D+E
33) Care dintre autorii menÑionaÑi au fost preocupaÑi de studiul si analiza comunitãÑilor rurale?
A. G. Em. Marica
B. R. Redfield
C. L. Wirth
D. H. H. Stahl
E. H. Lefebvre
F. I. Mihãilescu
1 A+D+F
2 B+E
3 A+B+D+F *
4 C+E+F
13
34) Care sunt principalele puncte de vedere care s-au profilat cu privire la viitorul comunitãÑilor
rurale?
A. punctul de vedere paseist
B. punctul de vedere istorico-genetic
C. punctul de vedere care susÑine dispariÑia comunitãÑilor rurale
D. punctul de vedere statistico-administrativ
E. punctul de vedere care susÑine posibilitatea menÑinerii comunitãÑilor
rurale
1 A+C+E *
2 B+D+E
3 A+D
4 C+E
35) Cum se numeste forma extremã de viaÑã urbanã?
1 suburbie
2 orasul � cartier general
3 megalopolis *
36) Care sunt reprezentanÑii teoriilor recente despre urbanism?
A. M. Castells
B. D. Harvey
C. E. Burgess
D. L. Wirth
E. P. Park
1 B+D+E
2 A+B *
3 B+C+D
37) Potrivit lui David Aderle, care sunt principalele tipuri de miscãri sociale?
A. miscãri alteratoare
B. miscãri utopice
C. miscãri transformatoare
D. miscãri protestatoare
E. miscãri reformatoare
F. miscãri mântuitoare
1 A+C+D
2 B+E+F
3 A+C+E+F *
4 C+D+E
14
38) Care sunt, potrivit lui G. Rocher, manifestãrile dupã care poate fi identificatã schimbarea
socialã?
A. optica structuralã
B. perspectiva temporalã
C. durabilitatea
D. măsură colectivã
1 A+B+C+D *
2 B+D
3 A+C+D
39) Care sunt procesele sociale majore cu care este corelatã schimbarea socialã?
A. industrializarea
B. creșterea
C. modernizarea
1 A
2 A+B+C *
3 B+C
40) Cine sunt autorii care au utilizat, pentru prima datã, sintagma societate postindustrialã?
A. Francis Fukuyama
B. Daniel Bell
C. Alain Touraine
1 A+C
2 A+B+C
3 B+C *
41) Cine este autorul lucrãrii Sfârsitul istoriei?
1 Francis Fukuyama *
2 Daniel Bell
3 Stuart Hall

YES/NO
1) Statul este exemplul tipic de instituÑie? A
2) InstituÑiile sunt relativ rezistente la schimbare? A
15
3) InstituÑiile au tendinÑa de a transmite din generaÑie în generaÑie, de a se menÑine si
reproduce? A
4) InstituÑiile sunt elementele cele mai stabile ale vieÑii sociale? A
5) Sistemele de reglementare, normative si cultural-cognitive sunt o componentã esenÑialã a
instituÑiilor? A
6) InstituÑiile constrâng si reglementeazã comportamentul? A
7) Max Weber considerã cã acÑiunea este socialã numai în mãsura în care actorii asociazã
semnificaÑii comportamentului? A
8) Familia este un grup social ai cãrui membri sunt legaÑi prin raporturi de vârstã, cãsãtorie sau
adopÑie si care trãiesc împreunã, coopereazã sub raport economic si au grijã de copii? A
9) Rudenia biologicã poate fi consangvinã sau afinã? A
10) Somajul este o consecinÑã a mutaÑiilor tehnologice, a insuficienÑei cererii si a încetinirii
ritmului de crestere economicã? A
11) Somajul poate fi conjunctural sau structural? A
12) Somajul este expresia apariÑiei si manifestãrii unor dezechilibre pe piaÑa muncii? A
13) Somajul apare când producÑia este superioarã cererii? F
14) Politica este procesul prin care un grup uman, cu opinii si interese iniÑial diferite, ajunge la
decizii si opÑiuni colective, care se impun întregului grup? A
15) Guvernarea se referã la punerea în practicã a politicilor si hotãrârilor de stat de cãtre
funcÑionarii unui aparat politic? A
16
16) Politica este inseparabilã de putere? A
17) Puterea politicã reprezintã disocierea dintre structurile deliberative ale unei societãÑi si
birocraÑia statalã? F
18) Forța este un concept relaÑional? A
19) EducaÑia este o instituÑie fundamentalã a societãÑii? A
20) EducaÑia este o activitate socialã ce vizeazã transmiterea cãtre indivizi a mostenirii colective
a societãÑii în care acestia se insereazã? A
21) Trecerea de la o educaÑie a elitelor la o educaÑie de masã este o tendinÑã majorã manifestatã
în sfera educaÑiei? A
22) Reducerea birocratizãrii în sfera educaÑiei este o tendinÑã majorã? F
23) B. Bernstein este preocupat, în teoria sa, de principiile si mecanismele transmiterii de
simboluri, cu ajutorul limbajului, pentru asigurarea condiÑiilor reproducerii culturale? A
24) Sociologia educaÑiei trebuie sã fie o sociologie a conÑinuturilor? A
25) Noile tehnologii pot avea ca concluzie adâncirea inegalitãÑilor educaÑionale? A
26) StiinÑa este o formã a cunoasterii sociale, un sistem de cunostinÑe? A
27) StiinÑa este un gen anume al diviziunii sociale a muncii? A
28) Expansiunea birocraÑiei este inevitabilã în societãÑile moderne? A
29) BirocraÑia este un tip de organizare ierarhicã stabilit în mod raÑional, pentru a coordona
activitatea unui numãr mare de persoane prin sarcini administrative de anvergurã? A
17
30) E. Mayo si F.J. Roethlisberger sunt reprezentanÑi ai �Scolii relaÑiilor umane�? A
31) Conducerea poate fi definitã ca influenÑa interpersonalã orientatã cãtre atingerea
obiectivului sau obiectivelor organizaÑionale? A
32) InfluenÑa într-o organizaÑie poate fi definitã ca abilitatea de a schimba comportamentul
celorlalÑi într-o anumitã direcÑie? A
33) Puterea este un fenomen interpersonal? A
34) ComunitãÑile umane teritoriale reprezintã cadrul de desfãsurare a vieÑii sociale? A
35) DefiniÑiile de tip istorico-genetic ale comunitãÑilor umane teritoriale au la bazã, în principal,
criterii sociologice? F
36) DefiniÑiile statistico-administrative ale comunitãÑilor umane teritoriale au în vedere
devenirea lor social-istoricã? F
37) ComunitãÑile urbane sunt caracterizate de prezenÑa a numeroase ocupaÑii specializate în
cazul diviziunii sociale a muncii? A
38) ViaÑa socialã raÑionalizatã este o caracteristicã a comunitãÑilor urbane? A
39) În comunitãÑile urbane, relaÑiile de rudenie si de intercunoastere au o însemnãtate majorã? F
40) SocietãÑile industrializate moderne sunt viguros urbanizate? A
41) Robert Park, Ernest Burgess si Louis Wirth sunt reprezentanÑi ai �Scolii de la Chicago�? A
42) Potrivit abordãrii ecologice, urbanismul este un mod de viaÑã? F
43) Conform abordãrii ecologice, un oras poate fi reprezentat ca o hartã de zone cu caracteristici
sociale distincte si contrastante? A
18
44) Potrivit abordãrii ecologice, orasele se ordoneazã în �zone naturale�, în urma unor procese
de competiÑie, invazie si succesiune? A
45) Urbanismul se prezintã la fel peste tot si în toate epocile? F
46) Urbanismul exprimã si influenÑeazã natura sistemului social în întregul sãu? A
47) D. Harvey si M. Castells pun accent pe modul în care terenul si mediul înconjurãtor creat
reflectã sistemele de tărie socialã si economicã? A
48) Orasul global asigurã servicii specializate si bunuri financiare? A
49) Comportamentul colectiv este un aspect particular al comportamentului social? A
50) Miscãrile sociale sunt comportamente colective de duratã mare? A
51) Miscãrile de panicã reprezintã un tip de comportament colectiv? A
52) Miscarea socialã este o acÑiune colectivã care vizeazã stabilirea unei noi ordini sociale? A
53) Miscãrile sociale pot opera ca grupuri ilegale sau conspirative? A
54) R. Nisbet este autorul care criticã radical teoriile schimbãrii sociale? A
55) InovaÑia reprezintã, pentru J. Schumpeter, trãsãtura esenÑialã a capitalismului? A
56) Termenul de societate postindustrialã a fost folosit, pentru prima datã, de Daniel Bell si
Alain Touraine? A

bafta...

_________________
Diegis
_______________________________
Facultatea de Sociologie-Psihologie ID
An III